Care sunt simptomele intoxicației alimentare? Cum trebuie să reacționăm la intoxicația alimentară? Ce manifestări prezintă intoxicația alimentară?
În primul rând, să înțelegem natura intoxicației alimentare: de ce apare, cauzele și simptomele sale.
Ce este intoxicația alimentară?
Intoxicația alimentară se referă la o boală toxică acută rezultată din consumul de substanțe dăunătoare sănătății umane, care apare de obicei fără să ne dăm seama.
Aceasta include intoxicația bacteriană (de exemplu, E. coli), intoxicația chimică (de exemplu, expunerea la pesticide), intoxicația vegetală/animală (de exemplu, toxicitatea maniocului sau a bobului mare) și intoxicația fungică (de exemplu, ciupercile otrăvitoare).Intoxicația alimentară apare rapid, se manifestă într-un interval de timp concentrat, nu este contagioasă și este mai frecventă vara și toamna. În cazul incidentelor de intoxicație alimentară în masă, persoanele care au consumat aceeași mâncare se îmbolnăvesc individual sau simultan într-un interval scurt de timp, prezentând în principal greață, vărsături, dureri abdominale și diaree, adesea însoțite de febră. Vărsăturile și diareea severe pot duce la deshidratare, acidoză și chiar șoc sau comă.
Care sunt simptomele intoxicației alimentare?
Deși cauzele și simptomele variază, intoxicația alimentară prezintă, în general, următoarele caracteristici epidemiologice și clinice:
① Perioadă de incubație scurtă, de obicei de la câteva minute la câteva ore. Un grup de pacienți dezvoltă simptome aproape simultan la scurt timp după consumarea „alimentului toxic”, simptomele apărând brusc, atingând rapid apogeul și prezentându-se sub forma unui focar.
② Pacienții prezintă manifestări clinice similare, predominant simptome gastrointestinale acute.
③ Debutul este legat de consumul unui anumit aliment. Persoanele afectate au ingerat același „aliment contaminat” într-o perioadă recentă și simultană. Modelul de incidență se aliniază cu distribuția alimentului; persoanele neafectate nu l-au consumat, iar cazurile noi încetează rapid odată cu întreruperea consumului acestuia.
④ Transmiterea nu are loc între persoane. Curba de incidență prezintă o creștere și o scădere abruptă, fără coada persistentă tipică focarelor de boli infecțioase.
⑤ Se observă un model sezonier distinct, cazurile bacteriene și virale predominând în vară și, respectiv, în toamnă.④ În general, nu este contagioasă între persoane. Curba de incidență prezintă o creștere și o scădere bruscă, fără platoul persistent tipic focarelor de boli infecțioase. ⑤ Sezonalitate pronunțată. Intoxicațiile alimentare bacteriene și toxice de origine animală/vegetală predomină vara și toamna; botulismul și intoxicațiile cu nitriți sunt mai frecvente iarna și primăvara.
Primul ajutor în caz de intoxicații alimentare
Răspunsul inițial la intoxicațiile alimentare este de obicei disconfortul abdominal. Persoanele afectate resimt mai întâi balonare, iar unii pacienți resimt și dureri abdominale și, în cazuri izolate, diaree acută. Acest disconfort abdominal este adesea însoțit de greață, urmată de vărsături.
Intoxicațiile alimentare pot afecta persoane individuale sau grupuri întregi. Simptomele includ în principal greață, vărsături, dureri abdominale și diaree, adesea însoțite de febră. Vărsăturile și diareea severe pot duce la deshidratare, acidoză și chiar șoc sau pierderea cunoștinței.
Dacă cineva prezintă simptome precum vărsături, diaree sau dureri abdominale care indică o intoxicație alimentară, consumul oricăror produse alimentare suspecte trebuie încetat imediat. În același timp, trebuie contactate serviciile de urgență, apelând numărul 120. Până la sosirea ambulanței, pot fi luate următoarele măsuri de autoajutorare.
Alimente care pot provoca intoxicații atunci când sunt consumate în exces
Capete de pui
Un proverb chinez spune: „Capetele de pui consumate timp de zece ani depășesc arsenicul în ceea ce privește toxicitatea”.De ce toxicitatea capetelor de pui crește odată cu vârsta? Experții medicali explică faptul că puii ingerează metale grele dăunătoare în timp ce se hrănesc, majoritatea acumulându-se în cap. Consumul capului transferă aceste toxine în corpul uman, putând provoca probleme grave de sănătate.
Produse din carne procesată (cârnați, slănină, conserve de carne)
Carnea procesată conține nitriți, iar conservele au un conținut deosebit de ridicat. Consumul excesiv de nitriți provoacă intoxicații alimentare, care se manifestă prin dureri de cap, amețeli, senzație de apăsare în piept, dificultăți de respirație, greață, vărsături, dureri abdominale și diaree. Consumul pe termen lung poate duce chiar la cancer.
De obicei, cârnații procesați și carnea conservată conțin carne grasă și amidon pentru a îmbunătăți textura, rezultând produse cu conținut ridicat de grăsimi, carbohidrați și proteine reduse, cu valoare nutrițională scăzută.
Margarina (prăjituri cu cremă, ceai cu lapte)
„Margarina” este produsă prin hidrogenarea uleiurilor vegetale pentru a le solidifica, imitând forma și aroma untului natural. Se adaugă conservanți, arome, coloranți și alți aditivi pentru a obține o textură și un gust similare cu cele ale untului natural.
Margarina este omniprezentă în dieta noastră zilnică, fiind prezentă în produse precum prăjiturile cu cremă și ceaiul cu lapte. Consumul excesiv pe termen lung poate contribui nu numai la apariția bolilor de inimă, ci și la apariția tumorilor.
Snack-uri pe bază de aluat
Aceste alimente sunt, fără îndoială, familiare pentru majoritatea, dar o privire aruncată asupra listei de ingrediente relevă că, în afară de componentele de bază, restul de aproximativ douăsprezece ingrediente sunt în mare parte aditivi.Deși sunt comercializate ca „neprăjite”, aceste produse de patiserie au un conținut ridicat de grăsimi. Fiind tipice junk food, ele au un conținut ridicat de calorii, grăsimi și sodiu, dar un conținut scăzut de proteine. Având o valoare nutrițională minimă, aromele lor se bazează în mare măsură pe arome artificiale. Consumul regulat le afectează inevitabil sănătatea.
Produse artificiale din fructe de mare (bile de pește, bile de creveți, bastonașe de crab)
Bile de pește, bile de creveți, bastonașe de crab și alte produse similare din fructe de mare procesate, fabricate din pește de calitate inferioară, sunt adesea extrem de populare.Produsele artificiale din fructe de mare conțin peste o duzină de aditivi, inclusiv gelatină comestibilă, arome, coloranți și agenți de albire. Acești aditivi alimentari sunt utilizați pentru a „formula” produse artificiale din fructe de mare cu o valoare nutrițională extrem de scăzută.