Tulburarea de anxietate socială se referă la frica și anxietatea psihologică care apar în timpul interacțiunilor sociale în medii publice. În viața de zi cu zi, multe persoane nu au încrederea necesară pentru a iniția relații sociale, dezvoltând chiar și o teamă de situațiile sociale. Cum se dezvoltă tulburarea de anxietate socială?
Teama de respingere și ridiculizare
Acest tip de anxietate socială provine din experiențe trecute de eșecuri, dificultăți, insuccese sau întâlniri cu ridiculizare, sarcasm sau respingere. Aceste evenimente lasă cicatrici psihologice, alimentând teama de mulțimi și provocând tensiune, anxietate și neliniște în timpul interacțiunilor.
Suspiciune excesivă și atitudine defensivă
Acest tip de anxietate socială provine din lipsa de încredere în ceilalți. Persoanele afectate interpretează adesea greșit intențiile celorlalți sau adoptă o atitudine defensivă intensă, creând bariere în calea interacțiunii interpersonale. În timp, acest lucru favorizează teama de situațiile sociale.
Factori psihologici: Dezvoltarea tulburării de anxietate socială poate proveni din experiențe trecute de jenă sau umilire în situații sociale. Eșecuri minore sau nemulțumiri pot declanșa, de asemenea, această afecțiune.
Trăsături de personalitate: Stima de sine scăzută, lipsa de încredere, timiditate, prudență excesivă și tendința de a deveni tensionat, anxios sau instabil emoțional în urma unor eșecuri minore sau a unui disconfort fizic.
Lipsa încrederii în sine
Acest tip de anxietate socială provine din încrederea insuficientă în sine. Mulți dintre cei care suferă de această afecțiune se tem constant că vor fi priviți cu dispreț de către ceilalți sau se îngrijorează că nu pot interacționa în mod natural și cu încredere, ceea ce duce la teama de oameni și la evitarea contactului social.Când această retragere se manifestă în relațiile romantice, se traduce adesea în dispreț și lipsă de respect față de partener. Persoanele cu astfel de tendințe tind să fie excesiv de critice, să ceară perfecțiune și să aibă așteptări nerealiste. În consecință, în ciuda faptului că posedă calități personale favorabile, se luptă constant să găsească parteneri potriviți.
Deci, cum ar trebui tratată anxietatea socială?
Trebuie să învățăm să „recunoaștem” gândurile și acțiunile anxietății
Conștientizarea zilnică este adesea automată și superficială. „Conștientizarea deplină” este mai profundă, mai meticuloasă și necesită un efort concentrat pentru a fi atinsă.Scopul este de a gestiona răspunsul la simptomele anxietății, nu de a suprima gândurile sau impulsurile obsesive. Poți să te opui complet acestui pas, dar trebuie să te străduiești să fii pe deplin conștient pentru a discerne dacă suferința ta actuală provine din gânduri sau comportamente compulsive. Învață să te accepți. Abține-te de la negarea de sine. Amintește-ți constant: „Sunt cea mai bună versiune a mea”, „Fiecare talent are scopul său”.Nu fi prea exigent cu tine însuți; fă ce poți, iar dacă reușești, foarte bine; dacă nu, nu contează prea mult. Nu te gândi la experiențele neplăcute din trecut; lasă trecutul în urmă, pentru că nimic nu este mai important decât prezentul. Acceptarea de sine începe prin a înceta să te critici, să te judeci sau să te învinovățești. Nu mai fi prea exigent și nu te mai grăbi să scapi de emoțiile negative. Când înfrunți realitatea cu sinceritate, descoperi adesea că lucrurile nu sunt atât de înfricoșătoare pe cât ți-ai imaginat.
Găsește pe cineva în care să ai încredere
Problemele trebuie exprimate; caută o persoană de încredere cu care să împărtășești grijile tale. Deși ceilalți nu îți pot rezolva problemele, ei pot cel puțin să-ți ofere o cale de evacuare pentru frustrările tale.
Cultivați-vă caracterul
Cei care se tem de socializare sunt adesea introvertiți din fire. Concentrați-vă pe dezvoltarea personalității. Implicați-vă în activități de grup, cum ar fi sportul sau artele, interacționați activ cu colegii și cu străinii. Prin aceste interacțiuni, renunțați treptat la timiditate și frică, cultivând o dispoziție deschisă, optimistă și largă.