În condiții metabolice normale, alimentele ingerate trec prin esofag, stomac, duoden, intestinul subțire și intestinul gros înainte de a fi expulzate prin anus. Întregul proces se desfășoară de obicei în 12-24 de ore, asigurându-se că deșeurile nu rămân excesiv în intestine. Contactul prelungit cu pereții intestinali riscă reabsorbția deșeurilor, ceea ce poate duce la toxicitate internă.
Deși organismul dispune de astfel de mecanisme de detoxifiere, oboseala, stresul sau alți factori fiziologici pot perturba funcția metabolică și provoca dezechilibre endocrine. Acest lucru permite deșeurilor să rămână în organism.Aceste deșeuri reziduale încep să putrezească în intestine, unde bacteriile colonice le descompun continuu, producând toxine. Aceste toxine sunt reabsorbite prin colon, pătrundând și contaminând mediul intern. Ulterior, ele intră în fluxul sanguin și circulă către diverse organe, declanșând diverse afecțiuni, cum ar fi scăderea memoriei, oboseala, tenul palid, constipația, hemoroizii, tulburările endocrine și obezitatea.
Forme de toxine în corpul uman:
Radicalii liberi
Radicalii liberi sunt factorul principal în îmbătrânirea umană. Nivelurile moderate sunt benefice, protejând organismul de agenți externi nocivi, cum ar fi substanțele chimice. Cu toate acestea, radicalii liberi în exces generează un stres oxidativ puternic care dăunează celulelor, ducând la îmbătrânire, pigmentarea pielii, alergii și boli cardiovasculare.
Colesterolul
Colesterolul este un nutrient esențial pentru organismul uman. Marea majoritate a colesterolului din organism este produsă de ficat. Acesta servește nu numai ca componentă structurală a organismului, ci și ca materie primă pentru sintetizarea multor substanțe importante. Cu toate acestea, consumul excesiv de colesterol pe termen lung poate crește nivelul colesterolului seric, crescând riscul de boli cardiovasculare.
Depunerea de lipide
Dietele moderne conțin adesea alimente excesiv de bogate. În combinație cu efortul fizic intens și hidratarea inadecvată, acest lucru duce cu ușurință la creșterea vâscozității sângelui. Pe măsură ce concentrația sângelui crește, se acumulează depozite substanțiale de lipide pe pereții vaselor sanguine. Acest lucru afectează transportul oxigenului către organe, putând provoca afecțiuni precum embolia cerebrală.
Acumularea de materii fecale
Acumularea de materii fecale se referă la retenția prelungită a fecalelor vechi în intestine. De obicei, materiile fecale care rămân în tractul intestinal timp de 3-5 zile fără a fi expulzate sunt denumite materii fecale acumulate. Această acumulare constituie sursa principală de toxine din intestinul uman. Toxinele substanțiale pe care le produce, odată absorbite de organism, pot scădea imunitatea, induce diverse boli și pune grav în pericol sănătatea.
Acidul uric
Acidul uric este un produs secundar al metabolismului excretat în principal de rinichi. Când concentrația sa în sânge depășește nivelurile normale, se depune cu ușurință în țesuturile moi sau articulații, declanșând reacții inflamatorii acute.
Acidul lactic
Oboseala se manifestă prin simptome precum dureri de spate, slăbiciune generală, mișcări lente și neîndemânare, toate cauzate de acumularea de acid lactic.Acidul lactic este generat în timpul efortului fizic prelungit. Acumularea sa împreună cu piruvatul în organism contribuie la acidificarea sângelui.Sângele stagnant se referă la sângele îmbătrânit, vechi, deteriorat sau impur din organism. Acesta apare din cauza circulației deficitare a qi-ului, sângelui și fluidelor, combinată cu o circulație periferică slabă. Toxicitatea apei poate provoca transpirație anormală, disfuncții urinare și edeme, în timp ce sângele stagnant duce la o alimentație insuficientă a celulelor și mușchilor, contribuind la simptome precum obezitatea.