În ultimii ani, conceptul de „capital psihologic” a căpătat o importanță din ce în ce mai mare. Capitalul psihologic se referă la „cine ești” – adică starea psihologică și reziliența mentală a unei persoane.Fiecare individ, fie că este manager sau angajat, posedă capital psihologic. Faptul că acest capital este robust sau epuizat este crucial pentru performanța la locul de muncă.
Deși atenția acordată stărilor psihologice și rezilienței a existat întotdeauna, abia recent acestea au fost recunoscute oficial ca o formă de capital în cadrul organizațiilor și la locul de muncă, fiind supuse unei analize și cercetări sistematice. Capitalul psihologic cuprinde cel puțin următoarele dimensiuni:
Speranța: o persoană fără speranță sau care a renunțat la sine nu poate crea valoare.
Optimism: Optimistii atribuie evenimentele adverse factorilor temporari, în timp ce atribuie rezultatele pozitive factorilor durabili, cum ar fi propriile capacități.
Reziliență: Capacitatea psihologică de a se recupera rapid după adversitate, conflict, eșec, responsabilitate și presiune.
Bunăstare subiectivă: Adevărata fericire provine din propria percepție a satisfacției.
Inteligența emoțională: capacitatea de a percepe sentimentele proprii și ale altora, de a se motiva și de a-și gestiona eficient emoțiile.
Comportamentul cetățenesc organizațional: acțiuni conștiente și voluntare care beneficiază organizația, demonstrează preocuparea pentru interesele acesteia și susțin eficacitatea sa – fără a fi determinate direct de sisteme formale de recompensă sau pedepsire.
Având în vedere potențialul vast al umanității, capitalul psihologic are cel mai mare potențial de apreciere în comparație cu capitalul financiar, de piață și tehnic. Cel mai bun capital psihologic poate genera avantaje competitive decisive.Persoanele care posedă un capital psihologic excepțional pot face față provocărilor și schimbărilor, devenind angajați, manageri și antreprenori de succes, care trec de la adversitate la prosperitate și valorifică succesul pentru a obține realizări mai mari. Persoanele încrezătoare, optimiste și rezistente îndrăznesc să inoveze, să adapteze cunoștințele și abilitățile la contextul local pentru a obține un impact maxim, realizând astfel succesul personal și ridicând în același timp nivelul organizațiilor lor.
Pentru întreprinderi, posesia unei etici corporative remarcabile, a unei culturi de echipă și a unor manageri și angajați cu un capital psihologic excepțional constituie cea mai valoroasă competitivitate de bază. Tocmai din acest motiv, multe întreprinderi excepționale pot afirma cu încredere: îmi puteți fura oamenii, dar nu puteți reproduce spiritul și cultura mea!
Acest capital psihologic poate fi dobândit, menținut și îmbunătățit în mod conștient atât de întreprinderi, cât și de indivizi.Dacă organizațiile vor continua să acorde prioritate doar capitalului, piețelor și tehnologiei, în timp ce indivizii își vor limita dezvoltarea exclusiv la cunoștințe și abilități, acestea vor rămâne inevitabil în urma ritmului concurenței contemporane. Activități precum exercițiile de team building, care favorizează conștientizarea de sine, deblochează potențialul și cultivă cultura organizațională, vor deveni componente integrale ale învățării pe tot parcursul vieții.