Teste esențiale pentru sarcina molară: ecografia este o metodă excelentă de diagnosticare
Encyclopedic
PRE
NEXT
Primele simptome clinice ale unei sarcini molare sunt sângerarea vaginală și durerea abdominală inferioară. În primele stadii ale sarcinii, aceasta este adesea diagnosticată eronat ca amenințare de avort spontan sau avort incomplet. În plus, unele mame pot prezenta greață, vărsături sau simptome de preeclampsie. Examinarea cu ultrasunete este o metodă excelentă pentru diagnosticarea sarcinii molare, deoarece poate face diferența între sarcina molară, amenințarea de avort spontan și sarcina ectopică.Având în vedere simplitatea și disponibilitatea pe scară largă a examinărilor cu ultrasunete, multe femei însărcinate sunt supuse unor scanări în timpul sarcinii timpurii pentru sângerări vaginale sau chiar prezentări asimptomatice, ceea ce duce la descoperirea neașteptată a unei sarcini molare. La ecografie, o sarcină molară apare ca numeroase structuri asemănătoare fulgilor de zăpadă care umplu cavitatea uterină, asemănându-se cu o „viscol”.În plus, măsurarea nivelului de hCG din sângele pacientei ajută la diagnosticare. Concentrațiile de hCG în cazurile de molă hidatiformă sunt mai mari decât în sarcinile normale și depășesc chiar și cele observate în sarcinile gemelare. Ce alte teste ar trebui efectuate pentru molă hidatiformă? 1. Chiuretaj După ce molă a fost prezentă timp de peste 8 săptămâni, un chiuretaj complet confirmă că nu mai există țesut molar rezidual sau chisturi luteinizate în cavitatea uterină.
2. Examinarea cu ultrasunete
Diagnosticul cu ultrasunete este neinvaziv și are o precizie ridicată, fiind o metodă fiabilă pentru confirmarea moliilor hidatiforme. Este o examinare esențială pentru această afecțiune.
Ecografia abdominală poate revela zone de dimensiuni variabile în uter, corespunzând acumulării de sânge în cavitate. Structurile fetale pot fi, de asemenea, vizibile, ceea ce înseamnă că, alături de ecourile caracteristice în formă de fulgi de zăpadă, pot fi prezente imagini ale fătului și/sau placentei.
3. Măsurarea hCG
Testarea cantitativă precisă a hCG este crucială pentru diagnosticarea și monitorizarea molelor hidatiforme. În sarcinile normale, nivelurile de hCG sunt scăzute la concepție, ating un vârf între 8 și 10 săptămâni de gestație, apoi scad treptat. În cazul molelor hidatiforme, nivelurile de hCG sunt semnificativ mai mari decât în mod normal și rămân ridicate în mod persistent.
4. Imunoanaliză
În sarcinile normale, concentrațiile de hCG în urină ating de obicei un nivel maxim sub 160.000 UI/L, ajungând ocazional la 640.000 UI/L. Diagnosticul de sarcină molară indică, în general, niveluri susținute între 500.000 și 600.000 UI/L, fără scădere.
PRE
NEXT