În viața de zi cu zi, cu toții am întâlnit astfel de experiențe: unele persoane se îngrijorează constant că ușile nu sunt încuiate corespunzător, doar pentru a constata, după verificarea lor, că sunt bine închise; altele se tem de contaminare și se spală repetat pe mâini; unele numără în mod obișnuit felinarele stradale în timp ce merg; altele se îngrijorează permanent din cauza apelurilor telefonice pierdute. Astfel de gânduri ocazionale sunt normale, dar apariția frecventă a acestor tipare mentale sugerează puternic tulburarea obsesiv-compulsivă.
Analiza manifestărilor tulburării obsesiv-compulsive
Dacă vă confruntați frecvent cu incapacitatea de a controla anumite gânduri sau comportamente, recunoscând că sunt lipsite de sens, dar simțind nevoia de a le pune în practică în ciuda eforturilor de a le rezista sau suprima, și dacă acest lucru vă provoacă anxietate care vă perturbă viața de zi cu zi și munca, este posibil să suferiți de tulburare obsesiv-compulsivă.
TOC este o tulburare psihologică caracterizată clinic prin gânduri, emoții, impulsuri sau comportamente recurente și intruzive, recunoscute ca fiind inutile, dar imposibil de suprimat.
Pe măsură ce societatea se accelerează, presiunile de la locul de muncă și din viața personală au devenit factori declanșatori majori ai TOC. În același timp, apar noi forme de comportament compulsiv în rândul populației în creștere, cum ar fi „compulsia pentru rețelele sociale”, „compulsia pentru telefonul mobil” și „compulsia pentru cumpărăturile online”.
Compulsia de cumpărături online
Simptome: Când vede articole dorite în magazine sau când are nevoie să cumpere ceva, persoana caută instinctiv online; odată conectată la internet, apare impulsul de a naviga pe site-urile de comerț electronic, cu impulsuri aproape zilnice de a cumpăra ceva – altfel simțind o mâncărime în mâini și în minte. Articolele necesare și inutile sunt cumpărate în cantități mari, adesea rămânând nefolosite după achiziție;Fiecare achiziție implică comparații nesfârșite între reputația vânzătorului și prețuri, consumând foarte mult timp; plățile cu cardul amorțesc simțul banilor, ducând la cheltuieli tot mai mari și la diminuarea rapidă a economiilor; devenind dependent de navigarea pe magazinele online, de vânătoarea de chilipiruri și chiar de primirea coletelor...
Studiu de caz: Un funcționar de 25 de ani, cu o zi de lucru relativ liniștită, își petrece fiecare moment liber pe site-urile de cumpărături.Procesul de cumpărături online începe de obicei cu navigarea fără un scop precis. Odată captivat de un anumit articol, se concentrează asupra acestuia, începe o căutare meticuloasă la mai mulți comercianți, efectuează comparații exhaustive atât pe orizontală, cât și pe verticală, se angajează în negocierea prețului și, în cele din urmă, selectează un vânzător care oferă reducerea potrivită și transport gratuit înainte de a finaliza tranzacția.Din cauza costurilor de transport, ea cumpără adesea mai multe articole odată. Combinat cu faptul că prețurile online sunt, în general, mai ieftine decât în magazinele fizice, ea se trezește adesea cumpărând mai mult decât intenționa, fără să-și dea seama. Analiza experților Unii oameni se bazează acum în totalitate pe lumea online pentru cumpărături, nefiind dispuși să interacționeze cu lumea exterioară.În acest stadiu, acest lucru depășește simpla dependență funcțională și semnalează dependența de cumpărăturile online. Acest fenomen este direct corelat cu mediul de lucru, obiceiurile de viață și personalitățile introvertite, servind ca o supapă emoțională pentru stres. El favorizează dependența psihologică de internet, folosind în esență activități virtuale pentru a satisface dorințele neîmplinite în realitate. În consecință, experții sfătuiesc „shopaholicii” online să:Folosiți mai des numerarul; învățați să țineți evidența cheltuielilor și să le calculați regulat; notați articolele dorite și revizuiți lista mai târziu pentru a evalua interesul durabil. Este esențial să vă redirecționați atenția cultivând hobby-uri alternative pentru a vă elibera de acest model comportamental nesănătos și de această stare psihologică.
Compulsia telefonului mobil
Simptome: Verificarea prezenței telefonului ori de câte ori vă schimbați locația;În timpul muncii, al conversațiilor sau al timpului liber, verificarea constantă a telefonului, indiferent dacă sună sau nu, de teama de a rata apeluri; confundarea tonurilor de apel sau a altor sunete ale altor persoane cu ale propriului telefon, chiar și apariția halucinațiilor auditive, convingerea persistentă că telefonul sună; sentimentul de agitație și nesiguranță atunci când nu ai telefonul la tine; sentimentul de pierdere atunci când nu primești apeluri sau mesaje timp de o jumătate de zi...
Studiu de caz: Din cauza cerințelor de la locul de muncă, apelurile telefonice și mesajele sosesc neîncetat, ceea ce duce la o dependență obsesivă de telefonul mobil. De teamă să nu rateze apeluri importante de la clienți, telefonul rămâne pornit peste noapte și este rareori departe de îndemână. Dacă este uitat la locul de muncă, proprietarul se va întoarce după el, indiferent de ora. La fiecare câteva minute, verifică instinctiv dispozitivul, îngrozit că ar putea rata ceva important...Când îl opresc, mă simt gol pe dinăuntru, profund nesigur.
Analiza expertului
Apariția dependenței de telefonul mobil provine în esență din anxietatea față de factorii instabili din mediul înconjurător, fiind practic o proiecție a circumstanțelor vieții și a presiunilor de la locul de muncă. Corectarea acestei „dependențe de telefonul mobil” poate fi realizată prin ajustarea ritmului de lucru și a celui de viață sau prin schimbarea regulată a tonurilor de apel cu unele mai liniștitoare și mai blânde, pentru a atenua stresul.
Când telefoanele rămân permanent în standby, sugestia psihologică intensă poate induce „sunete fantomă”. Pentru cei cu simptome mai ușoare, este recomandabil să oprească telefonul noaptea și să limiteze utilizarea acestuia la funcțiile esențiale, învățând să-și redirecționeze atenția departe de acesta. Mai important, atunci când se confruntă cu presiuni sociale imense și relații interpersonale complexe, ar trebui să-și ajusteze mentalitatea pentru a răspunde proactiv.
Măsuri preventive pentru tulburarea obsesiv-compulsivă pe care ar trebui să le cunoașteți
Prevenirea are întotdeauna prioritate față de tratament, iar tulburarea obsesiv-compulsivă nu face excepție. Înainte de a înțelege cum să prevenim TOC, trebuie mai întâi să identificăm cauzele sale pentru a interveni în mod eficient.
În prezent, nu există o concluzie unitară cu privire la cauzele TOC. Aceasta are legătură cu genetica, structura creierului, neurotransmițătorii și mediul social. În comparație cu factorii biologici, factorii sociali și de mediu sunt mai susceptibili de intervenție timpurie. Chiar și o personalitate perfecționistă predispusă la TOC poate suferi o transformare sub influența mediului potrivit.
Prin urmare, cultivarea trăsăturilor de personalitate de la o vârstă fragedă este crucială. Părinții ar trebui să evite impunerea de reguli excesive și rigide sau să aibă așteptări nejustificat de mari de la copii, deoarece presiunea rezultată poate contribui la TOC. Qu Ying avertizează în mod specific că unii părinți consideră meticulozitatea copiilor ca fiind o virtute, dar o astfel de dispoziție îi poate predispune de fapt să devină „forțe de rezervă” pentru TOC.
Persoanele cu tendințe compulsive ar trebui să participe activ la activități de grup și culturale, să se angajeze în activități profesionale aliniate intereselor lor și să cultive hobby-uri. Acest lucru favorizează noi surse de entuziasm și ajută la suprimarea apariției simptomelor. În plus, adoptarea unei abordări naturaliste a vieții și învățarea metodelor proactive de gestionare a stresului sunt cruciale. În loc să evite dificultățile, dezvoltarea rezilienței pentru a face față eșecurilor este esențială pentru prevenire.