În viața de zi cu zi, cu toții am întâlnit astfel de experiențe: unii se îngrijorează constant dacă ușile sunt încuiate, doar pentru a constata că sunt bine închise după ce le verifică; alții se tem de murdărie și se spală pe mâini în mod repetat; unii numără în mod obișnuit felinarele stradale în timp ce merg; alții se îngrijorează permanent din cauza apelurilor telefonice pierdute. Astfel de gânduri ocazionale sunt normale, dar tiparele persistente sugerează puternic o tulburare obsesiv-compulsivă.
Dacă vă confruntați frecvent cu incapacitatea de a controla anumite gânduri sau comportamente, știind că sunt lipsite de sens, dar simțind nevoia de a le pune în practică în ciuda tuturor eforturilor de a le rezista sau suprima, și dacă acest lucru vă provoacă anxietate care vă perturbă viața normală și munca, este posibil să suferiți de tulburare obsesiv-compulsivă.
TOC este o tulburare psihologică caracterizată clinic prin gânduri, emoții, impulsuri sau comportamente recurente și intruzive, recunoscute ca fiind inutile, dar imposibil de suprimat.
Pe măsură ce societatea se accelerează, presiunile de la locul de muncă și din viața personală au devenit factori declanșatori majori ai TOC. Mai mult, noi forme de comportament compulsiv sunt din ce în ce mai răspândite, cum ar fi „compulsia rețelelor sociale”, „compulsia telefonului mobil” și „compulsia cumpărăturilor online”.
Compulsia de cumpărături online
Simptome: Când vede articole dorite în magazine sau când are nevoie să cumpere ceva, persoana caută instinctiv online; odată conectată la internet, apare nevoia de a naviga pe site-urile de comerț electronic, cu impulsuri aproape zilnice de a cumpăra ceva. Dacă nu face acest lucru, apare o senzație de neliniște și iritare, care duce la achiziționarea a numeroase articole, atât necesare, cât și inutile, care adesea rămân nefolosite după achiziție.Fiecare achiziție implică comparații nesfârșite între reputația vânzătorului și prețuri, consumând o cantitate enormă de timp; plățile cu cardul amorțesc simțul banilor, ducând la cheltuieli din ce în ce mai mari și la diminuarea rapidă a economiilor; devenind dependent de navigarea pe magazinele online, de vânătoarea de chilipiruri și chiar de primirea coletelor...
Studiu de caz: Un funcționar de 25 de ani, cu o zi de lucru relativ liniștită, își petrece fiecare moment liber pe site-urile de cumpărături.Procesul de cumpărături online începe de obicei cu navigarea fără un scop precis. Odată captivat de un anumit articol, se concentrează asupra acestuia, începe o căutare meticuloasă în mai multe magazine online, efectuează comparații exhaustive atât pe orizontală, cât și pe verticală, se angajează în negocierea prețului și, în cele din urmă, selectează un vânzător care oferă o reducere adecvată și transport gratuit înainte de a finaliza tranzacția.Din cauza costurilor de transport, ea cumpără adesea mai multe articole odată. Combinat cu faptul că prețurile online sunt, în general, mai ieftine decât în magazinele fizice, ea se trezește adesea cumpărând mai mult decât intenționa, fără să-și dea seama. Analiza experților Unii oameni se bazează acum în totalitate pe lumea online pentru cumpărături, nefiind dispuși să interacționeze cu lumea exterioară.În acest stadiu, acest lucru depășește simpla dependență funcțională și semnalează dependența de cumpărăturile online. Acest fenomen este direct corelat cu mediul de lucru, obiceiurile de viață și personalitățile introvertite, servind ca o modalitate de descărcare emoțională a stresului. El favorizează dependența psihologică de internet, folosind în esență activități virtuale pentru a satisface dorințele neîmplinite în realitate. În consecință, experții sfătuiesc „shopaholicii” online să:Folosiți mai des numerarul; învățați să țineți evidența cheltuielilor și să le calculați regulat; notați articolele dorite și revizuiți lista mai târziu pentru a evalua interesul durabil. Este esențial să vă redirecționați atenția cultivând hobby-uri alternative pentru a vă elibera de acest model comportamental nesănătos și de această stare psihologică.
Compulsia telefonului mobil
Simptome: Verificarea prezenței telefonului ori de câte ori vă schimbați locația;În timpul muncii, al conversațiilor sau al timpului liber, verificați constant telefonul, indiferent dacă sună sau nu, de teamă să nu ratați apeluri; confundați tonurile de apel ale altora sau alte sunete cu telefonul propriu, chiar experimentând halucinații auditive, crezând în mod persistent că telefonul sună; vă simțiți agitat și nesigur când ocazional nu aveți telefonul la îndemână; experimentați un sentiment de pierdere când nu primiți apeluri sau mesaje timp de o jumătate de zi...
Studiu de caz: Din cauza cerințelor de la locul de muncă, apelurile telefonice și mesajele sosesc neîncetat, ceea ce duce la o dependență obsesivă de telefonul mobil. De teamă să nu rateze apeluri importante de la clienți, telefonul rămâne pornit peste noapte și este rareori departe de îndemână. Dacă este uitat la locul de muncă, proprietarul se va întoarce după el, indiferent de ora. La fiecare câteva minute, verifică instinctiv dispozitivul, terifiat de gândul că ar putea rata ceva important...Când îl opresc, mă simt gol pe dinăuntru, profund nesigur.
Analiza expertului
Apariția compulsiei legate de telefonul mobil provine în esență din anxietatea față de factorii instabili din mediul înconjurător, fiind practic o proiecție a presiunilor din mediul înconjurător și a stresului de la locul de muncă. Corectarea acestei compulsii poate implica ajustarea ritmului de lucru și a vieții personale sau schimbarea regulată a tonurilor de apel cu unele mai liniștitoare și mai blânde, pentru a atenua tensiunea.
Când telefoanele rămân permanent în standby, sugestia psihologică intensă poate induce „sunete fantomă”. Pentru cei cu simptome mai ușoare, este recomandabil să oprească telefonul noaptea și să limiteze utilizarea acestuia la funcțiile esențiale, învățând să-și redirecționeze atenția departe de acesta. Mai important, atunci când se confruntă cu presiuni sociale imense și relații interpersonale complexe, ar trebui să-și ajusteze mentalitatea pentru a răspunde proactiv.
În cazul apariției unor halucinații persistente și severe sau a unui disconfort fizic cronic, telefonul mobil devenind o sursă omniprezentă de stres în viața de zi cu zi și la locul de muncă, este recomandabil să se solicite tratament medical și psihologic la un spital de renume.
Fenomenul de constrângere socială
Simptome: o aversiune marcată față de a sta acasă, însoțită de sentimente de nesiguranță fără angajamente sociale. O nevoie urgentă de a organiza cine sau întâlniri după terminarea programului de lucru, cu singurătate, panică și anxietate care apar atunci când nu sunt programate activități sociale;Prioritizarea acumulării de capital social ca sarcină primordială, profitarea de fiecare ocazie pentru a-și extinde rețeaua de cunoștințe, utilizarea diverselor mijloace pentru a întâlni persoane influente și urmărirea persistentă a cunoștințelor dorite; aderarea la principiul „mai bine să nu ratezi pe nimeni decât să treci cu vederea pe cineva” în contexte sociale, refuzul de a ignora pe cineva considerat demn de cunoscut...
Studiu de caz: Un manager de marketing al unei anumite companii participă fără încetare la evenimente sociale de toate dimensiunile în fiecare săptămână, programându-și chiar și weekendurile până la refuz. În mod natural, aceste interacțiuni sunt indisolubil legate de nevoile profesionale, formând un „cerc social de lucru” format din persoane din diferite segmente ale aceluiași lanț industrial. Dacă trece o săptămână fără evenimente importante, anxietatea și neliniștea se instalează.Acum, simplul fapt de a sta acasă îi provoacă panică și neliniște. Dorința de a ieși în lume persistă, deoarece numai mediul social îi oferă un sentiment de împlinire și satisfacție. Analiza expertului Această „compulsie socială” reprezintă o reacție psihologică excesivă la presiunile competitive normale inerente carierei unei persoane. În timp, astfel de stimuli devin reflexe condiționate obișnuite, favorizând modele de gândire și obiceiuri comportamentale dăunătoare.Este recomandabil să nu te străduiești să fii omniprezent la locul de muncă. Învață să atenuezi stresul profesional și evită să tratezi munca ca fiind singurul tău obiectiv. Alocă timp pentru familie, prieteni și activități personale. Practică exerciții fizice regulate pentru a echilibra agitația cu plăcerile vieții. În plus, recunoaște că relațiile personale nu sunt factorul determinant principal al avansării în carieră; competența profesională excepțională rămâne piatra de temelie a competitivității profesionale.În plus, cultivați un cerc social autentic, solid și echilibrat. Astfel de relații pot atenua subtil presiunea în timp. Viața este atât de frumoasă – de ce să vă forțați în toate aspectele?O autodisciplină moderată poate favoriza obiceiuri benefice, promovând rutine mai sănătoase care aduc beneficii atât pentru bunăstarea fizică, cât și pentru succesul profesional. Cu toate acestea, compulsia excesivă se dovedește adesea contraproductivă. Deci, cum se pot preveni tendințele obsesiv-compulsive?
1. Prevenirea TOC implică evitarea preocupării excesive pentru imaginea de sine, abținerea de la urmărirea perfecțiunii și încetarea auto-interogării constante cu privire la performanță, adecvare sau percepțiile celorlalți.
2. Învață să lași lucrurile să-și urmeze cursul natural.
3. O altă caracteristică a TOC este obsesia pentru lucruri banale, adesea amplificându-le până la proporții monumentale. Când te gândești la probleme, exersează acceptarea perspectivelor celorlalți și evită să te împotmolești în detalii minore.
4. Învață să te adaptezi la mediul tău, în loc să te străduiești să-l schimbi.
5. Cultivă aprecierea pentru călătoria în sine, în loc să te fixezi excesiv pe rezultat.