Boli de inimă
Confruntați cu nedreptăți la locul de muncă, mulți îndură resentimente tăcute în loc să le înfrunte. Psihologii suedezi au publicat un studiu în British Journal of Epidemiology and Public Health care indică faptul că suprimarea prelungită a furiei crește semnificativ riscul de boli de inimă la bărbați.
Sondaj: 80% dintre profesioniști suferă de tulburări psihologice
Statisticile centrelor de intervenție indică faptul că anul trecut au avut loc 1.600 de ședințe de consiliere psihologică, în principal pentru persoane care lucrează. Dintre acestea, profesorii și funcționarii publici au prezentat cele mai pronunțate probleme psihologice, reprezentând 40% dintre cei care au solicitat asistență.Acest lucru indică faptul că profesioniștii activi constituie un grup cu risc ridicat de tulburări psihologice, prezentând rate semnificativ mai mari de somatizare, simptome obsesiv-compulsive, depresie, anxietate și paranoia în comparație cu populația generală.
Reținerea frustrării și a tristeții
Constanze Reinwebber, psiholog la Institutul de Cercetare a Stresului al Universității din Stockholm, a condus o echipă de cercetători într-un studiu longitudinal între 1992 și 1995. Au selectat 2.755 de bărbați din 20 de instituții medicale specializate.
Respondenții au fost chestionați cu privire la reacțiile lor la tratamentul nedrept din partea superiorilor sau colegilor de la locul de muncă: confruntarea directă a problemei, îndurarea în tăcere, plecarea sau descărcarea furiei acasă.
Toți participanții erau fără boli de inimă la începutul studiului. Până la sfârșitul anului 2003, 47 de respondenți au dezvoltat boli de inimă sau au murit din cauza acestora.
BBC a raportat pe 24 că cercetătorii au descoperit că persoanele care au ales frecvent să „îndure în tăcere” sau să „plece” au avut o incidență a bolilor de inimă de două ori mai mare decât cele care au confruntat nedreptatea „riposta”. Cu toate acestea, cei care au ales să „își descarce furia acasă” nu au prezentat un risc crescut de boli de inimă.
Explicație științifică
Cercetătorii consideră că resentimentele reprimate, dacă nu sunt eliberate, provoacă tensiune fizică, ducând la creșterea tensiunii arteriale și, în cele din urmă, la afectarea sistemului cardiovascular.
Concluziile lor sunt în concordanță cu un studiu publicat anul trecut în Journal of Occupational and Environmental Medicine, care a indicat că un șef autoritar sau incompetent crește riscul de boli cardiace și mortalitate al subordonaților.
Lene Weber a remarcat: „Cred că bărbații sunt mai puțin pricepuți în gestionarea conflictelor. Problema nu ține de gândurile lor, ci de reacțiile lor instinctive.”
Judy O'Sullivan, asistentă medicală senior la British Heart Foundation, a declarat: „Stresul în sine nu reprezintă o amenințare directă pentru inimă sau sistemul circulator, dar anumite reacții la stres – cum ar fi fumatul sau reacțiile exagerate – pot crește riscurile pentru sănătate.”
O'Sullivan a adăugat: „Am constatat că stresul se manifestă în multe forme, dar este esențial să dezvoltăm mecanisme pozitive de gestionare a presiunilor de la locul de muncă și din familie.”