Obezitatea comportă o serie de riscuri, printre care boli cardiovasculare, hipertensiune, diabet, ficat gras, arterioscleroză și colecistită. Împreună cu complicațiile asociate, potențialele probleme de sănătate pot ajunge la sute – o perspectivă cu adevărat alarmantă. Mai jos, detaliem pericolele grave ale supraalimentării și modul în care se poate practica alimentația până la 80% din capacitatea stomacului.
1. Obezitatea: Alimentele bogate în grăsimi și proteine consumate în mod obișnuit în dietele moderne sunt mai greu de digerat. Excesul de „nutrienți” se acumulează în organism, ducând la obezitate și la o serie de boli asociate. Nenumărate studii științifice confirmă faptul că obezitatea poate duce la boli cardiovasculare, hipertensiune, diabet, ficat gras, arterioscleroză, colecistită și multe altele. Împreună cu complicațiile care decurg din aceste afecțiuni, riscurile potențiale pot ajunge la sute, ceea ce este cu adevărat alarmant.
2. Tulburări gastrice: Efectul imediat al supraalimentării constă în creșterea sarcinii asupra tractului gastro-intestinal, ceea ce duce la indigestie.Mai mult, celulele epiteliale care căptușesc stomacul au o durată de viață relativ scurtă, necesitând regenerare la fiecare 2-3 zile. Dacă masa anterioară rămâne nedigerată și stomacul se umple din nou rapid, acesta rămâne persistent distins. Acest lucru împiedică mucoasa gastrică să se repare. În consecință, secreția excesivă de acid gastric erodează bariera mucoasei, ducând la inflamație și simptome de indigestie. În timp, acest lucru poate evolua către afecțiuni precum eroziunea gastrică sau ulcerul.
3. Tulburări intestinale: Oamenii de știință taiwanezi au observat că acumularea de grăsime în intestine poate provoca obstrucție intestinală, care se manifestă prin scaune negre și sângeroase.
4. Oboseală: Supraalimentarea diminuează funcția creierului și accelerează declinul cognitiv. După o masă copioasă, sângele curge către sistemul digestiv, lăsând corpul obosit și predispus la somnolență.
5. Cancer: Oamenii de știință japonezi indică faptul că supraalimentarea reduce activitatea factorilor care inhibă carcinogeneza celulară, crescând astfel riscul de cancer.
6. Demență: Experții japonezi au observat, de asemenea, că aproximativ 30%-40% dintre pacienții cu demență aveau obiceiul de a mânca în exces în timpul tinereții și la vârsta mijlocie.
7. Osteoporoză: Mâncatul excesiv cronic poate duce la demineralizarea excesivă a oaselor, crescând semnificativ riscul de a dezvolta osteoporoză.
8. Boli renale: Mâncarea excesivă dăunează sistemului urinar, deoarece rinichii trebuie să elimine azotul non-proteic în exces, crescând inevitabil volumul de muncă.
9. Pancreatită acută: O cină copioasă și prea consistentă, combinată cu consumul excesiv de alcool, declanșează cu ușurință pancreatita acută.
10. Nevrastenie: un stomac prea plin exercită presiune asupra organelor din jur, permițând undelor de excitație nervoasă să se răspândească în alte părți ale cortexului cerebral și să inducă nevrastenie.
11. Creșterea sarcinii gastrointestinale: consumul excesiv de alimente afectează grav tractul gastrointestinal la vârstnici. Consumul excesiv persistent de alimente pune o sarcină continuă și grea asupra sistemului digestiv.
12. Angină pectorală sau infarct miocardic: Datorită funcției digestive diminuate, capacității reduse de detoxifiere, elasticității vasculare slăbite și arteriosclerozei prevalente în rândul persoanelor în vârstă, consumul excesiv de alimente perturbă grav echilibrul alimentar, crescând susceptibilitatea la angină pectorală sau inducând infarct miocardic.
13. Leziuni ale sistemului urinar: Consumul excesiv dăunează rinichilor și poate afecta, de asemenea, sistemul urinar.
14. Boli cardiovasculare: Consumul excesiv de colesterol crește riscul de hiperlipidemie, ateroscleroză și boli cardiovasculare/cerebrovasculare.
Pericolele supraalimentării sunt imense. Cum se poate ajunge la un nivel de sațietate de 80%?
Cum să mănânci până la „80% din sațietate”?
„A mânca până la 80% din sațietate prelungește în mod regulat viața și promovează longevitatea” este absolut adevărat.Cum se măsoară exact acest nivel de sațietate? Experții sugerează că cea mai bună abordare pentru a atinge „a mânca până la 80% din capacitatea stomacului” este să mestecați bine și să mâncați încet. 1. Gestionați eficient orele de masă. Cel mai bine este să începeți să mâncați când vă simțiți ușor flămânzi și să luați fiecare masă la ore fixe. Acest lucru vă ajută să evitați supraalimentarea și mâncarea prea rapidă când sunteți excesiv de flămânzi.
2. Acordați cel puțin 20 de minute pentru fiecare masă. Acest lucru se datorează faptului că creierul are nevoie de aproximativ 20 de minute pentru a înregistra senzația de sațietate după începerea mesei. Mâncarea prea rapidă poate duce la supraalimentare înainte ca creierul să primească acest semnal.
3. Mestecați fiecare înghițitură de cel puțin 30 de ori.
4. Folosiți o lingură mică în loc de bețișoare pentru a încetini ritmul de mâncare.
5. Creșteți consumul de salate reci și cereale integrale. Alimentele crude necesită mestecare temeinică înainte de a fi înghițite, în timp ce terciul de ovăz se consumă mai lent decât terciul de orez simplu, iar chiflele integrale aburite se mănâncă mai lent decât chiflele albe aburite.
Chiar și perioadele scurte de lăcomie provoacă daune ireparabile sănătății. Prin urmare, evitați să mâncați în exces și să înghițiți mâncarea, ceea ce crește aportul peste nivelurile normale și perturbă funcția digestivă. În timpul reuniunilor, practicați consumul de porții mai mici, mai frecvente, mestecând bine și încet, pentru a preveni consumul excesiv într-o singură ședință.
Pericolele supraalimentării sunt imense. Am discutat acum despre cum să mâncați până când vă simțiți sătui în proporție de 80%. Sperăm că aceste sfaturi vă vor fi de ajutor. În final, vă dorim sănătate și o iarnă fără probleme.