Joggingul este un exercițiu aerobic, denumit și alergare lentă sau alergare în ritm constant, care implică parcurgerea unei distanțe relativ lungi într-un ritm lent sau moderat, în scopul încălzirii sau condiționării fizice. Acesta antrenează eficient inima și întregul corp. Astfel, pentru persoanele din societatea contemporană care se confruntă cu o stare de sănătate suboptimă, joggingul reprezintă una dintre cele mai benefice metode de ajustare. Care sunt, așadar, beneficiile fizice ale joggingului?
1.Efectele joggingului asupra sistemului cardiovascular
Sistemul cardiovascular servește ca sursă de energie a corpului. Rețeaua sa de vase se extinde în tot corpul, funcționând ca sistem principal de transport. Pe de o parte, furnizează oxigen și nutrienți tuturor părților corpului prin circulația sângelui. Pe de altă parte, returnează produsele reziduale metabolice, cum ar fi dioxidul de carbon, către inimă pentru eliminarea ulterioară prin plămâni și rinichi. Pentru a îmbunătăți semnificativ funcția cardiovasculară, practicarea joggingului aerobic oferă o abordare simplă și accesibilă.
2. Efectele joggingului asupra sistemului digestiv
În timpul exercițiilor aerobice, activitatea musculară din întregul corp se intensifică. În această etapă, aportul de oxigen din partea sistemului cardiovascular și respirator devine insuficient, fiind necesară furnizarea suplimentară de nutrienți din tractul gastro-intestinal. În consecință, activitatea aerobică nu numai că stimulează îmbunătățirea funcției cardiovasculare și respiratorii, dar și exercită organele digestive.În timpul acestui proces, glandele digestive secretă mai multe sucuri digestive, în timp ce peristaltismul îmbunătățit al tractului digestiv îmbunătățește circulația sângelui în sistemul gastro-intestinal. Acest lucru facilitează o digestie mai completă a alimentelor și o absorbție mai bună a nutrienților. În același timp, respirația accelerată și mai profundă în timpul alergării crește amplitudinea mișcărilor musculare, cum ar fi cele din regiunea lombară, ceea ce promovează și mai mult funcția gastro-intestinală. În consecință, persoanele care practică joggingul în mod regulat prezintă, de obicei, capacități digestive superioare în comparație cu populația generală.
3. Joggingul are efecte anti-îmbătrânire
Frecvența cardiacă indică numărul de contracții cardiace pe minut. Studiile efectuate pe animale arată că speciile cu frecvență cardiacă mai mică în repaus tind să trăiască mai mult. De exemplu, țestoasele au o frecvență cardiacă sub 10 bătăi pe minut, dar pot trăi peste un secol; elefanții, cu aproximativ 40 de bătăi pe minut, ating de obicei vârsta de aproximativ 50 de ani.Același principiu se aplică și oamenilor: persoanele cu ritm cardiac general mai scăzut tind să trăiască mai mult. Cei care practică în mod constant exerciții aerobice de alergare mențin de obicei un ritm cardiac mai scăzut decât cei care nu fac exerciții fizice. 4. Efectele joggingului asupra sistemului respirator Respirația este procesul continuu prin care corpul uman preia oxigenul din mediul extern, facilitează schimbul de gaze la nivel intern și expulzează dioxidul de carbon înapoi în atmosferă.Corpul uman respiră prin organele respiratorii. În timpul alergării, nasul, gâtul, traheea și plămânii trebuie să lucreze intens pentru a satisface cererea crescută de energie și oxigen, transportând și expulzând simultan dioxidul de carbon.Cu toate acestea, intensitatea excesivă a exercițiilor fizice poate, dimpotrivă, să suprime funcția sistemului imunitar. Prin urmare, atunci când se practică exerciții aerobice, trebuie să se aleagă intensitatea și volumul adecvate în funcție de capacitatea personală, evitând activitățile care depășesc limitele fizice ale fiecăruia. 6. Joggingul oferă beneficii în prevenirea cancerului Specialiști străini în medicina sportivă au efectuat cercetări aprofundate asupra alergării aerobice, descoperind că activitățile de jogging aerobic au anumite efecte de prevenire a cancerului.Un studiu de urmărire care a comparat două grupuri – unul care practica jogging aerobic regulat și celălalt sedentar – a revelat că, dintre un număr identic de participanți, doar trei persoane (mai puțin de 1%) au dezvoltat cancer în grupul care practica jogging. În schimb, 29 de membri (6,4%) ai grupului inactiv au dezvoltat cancer, iar 17 dintre aceștia au decedat ulterior.Cei trei pacienți cu cancer din grupul care făcea exerciții fizice și-au continuat antrenamentele după diagnosticare și rămân sănătoși și mulțumiți la vârste înaintate. Acest studiu demonstrează că, printre persoanele din aceeași grupă de vârstă, pe aceeași perioadă, cele care practică în mod constant joggingul aerobic au o probabilitate semnificativ mai mică de a dezvolta cancer decât cele care nu fac exerciții fizice. Mai mult, chiar și atunci când apare cancerul, persoanele care fac exerciții fizice pe termen lung prezintă o probabilitate mai mare de recuperare decât cele care nu fac exerciții fizice.