Printre numeroasele jocuri tradiționale, multe sunt create chiar de copii, cum ar fi săritul cu coarda, plierea avioanelor de hârtie sau a bărcuțelor de hârtie. Aceste activități contribuie în mare măsură la dezvoltarea mișcărilor mâinilor, în special a abilităților motorii fine. În timpul jocului, corzile sau hârtia formează în mod natural diverse forme, cum ar fi romburi, triunghiuri și pătrate, cele mai rudimentare forme geometrice care introduc gândirea abstractă copiilor mici.Mai mult, aceste exerciții sunt realizate prin joacă, făcând totul să pară natural și captivant. Dacă un copil dorește să-și facă avionul sau barca de hârtie mai atractive, să zboare mai departe sau să plutească mai mult timp, trebuie să se gândească la selectarea unor materiale mai potrivite și la perfecționarea formei. Acest proces constituie un act de „creație”. Odată cufundați în astfel de activități, suntem adesea uimiți de ingeniozitatea și ritmul rapid de învățare al copilului.
Jocul în aer liber dezvoltă forța fizică
Jocurile tradiționale sunt în principal activități în aer liber, mai degrabă decât activități în interior. De ce? Pentru că copiii sunt atrași în mod natural de aer liber, în special de mediile naturale. Cadrul deschis și bogat al aerului liber ne permite să ne simțim mai relaxați și mai în largul nostru pe pajiști sau lângă mare decât în pasaje subterane sau pe scări. În acest sens, copiii sunt mult mai sensibili, având o percepție și o capacitate de absorbție mai mare decât adulții.Mediul în aer liber oferă, de asemenea, un avantaj distinct: facilitează activitatea fizică. Jocuri precum săritul cu coarda, șotronul și prinselea îmbunătățesc în mod natural capacitatea de sărit, echilibrul și agilitatea copilului. Acesta este motivul pentru care copiii din mediul rural dezvoltă adesea o robustețe fizică mai mare decât cei din mediul urban.
Valoarea participării în grup
Un alt aspect apreciat al jocurilor tradiționale este natura lor inerentă de jocuri multiplayer.Jocuri precum joaca de-a casa, săritul cu elastic și șotronul implică adesea doar doi sau trei copii, în timp ce jocuri precum prinselea, cursa în saci și săritul cu coarda lungă necesită mai mulți participanți. Aceste jocuri interpersonale cu mai mulți jucători oferă copiilor un mijloc excelent de a-și dezvolta abilitățile sociale.Stăpânirea fiecărui joc necesită comunicare, înțelegere și coordonare între copil și colegii săi de joacă. Fără acestea, jocul pur și simplu nu poate continua. Nu este nevoie să le transmitem în mod deliberat lecții; însăși natura jocului impune în mod natural un astfel de comportament. În timpul acestui proces, copiii dobândesc, de asemenea, un sentiment de apartenență și recunoaștere – că fac parte dintr-un grup, că toți formează un întreg colectiv. Acest lucru este extrem de benefic pentru dezvoltarea lor emoțională.În plus, fiecare joc are propriul set de reguli. Pentru a asigura un joc fără probleme, fiecare participant trebuie să dea dovadă de autocontrol și să respecte aceste reguli. Prin acest proces, principii precum corectitudinea, responsabilitatea rolului și necesitatea cooperării sunt perfecționate în mod inconștient. Implicați-vă copilul în jocuri mai tradiționale. Uneori, activitățile cele mai simple și mai puțin sofisticate se dovedesc a fi cele mai eficiente.