Analiza spermei este un test vital pentru evaluarea fertilității masculine și este crucială pentru diagnosticarea și tratarea infertilității masculine. Cât timp trebuie să se abțină o persoană înainte de un test de spermă?
Experții indică faptul că, în general, pentru analiza spermei este necesară o abstinență de 2 până la 7 zile. Abstinența prelungită poate afecta măsurarea anumitor parametri ai spermei, în principal motilitatea spermatozoizilor.Experții afirmă că, în decurs de o oră de la ejaculare, peste jumătate din spermatozoizi ar trebui să prezinte motilitate. Un număr sub acest prag este considerat anormal, fiind denumit astenospermie sau motilitate scăzută a spermatozoizilor. Absența completă a motilității este diagnosticată ca necrospermie. Ambele afecțiuni reprezintă cauze semnificative ale infertilității masculine.
Analiza parametrilor cheie ai spermei, cum ar fi concentrația, motilitatea și morfologia, trebuie contextualizată în istoricul medical al pacientului. Bazarea exclusivă pe rezultatele de laborator, fără a lua în considerare contextul clinic, constituie o abordare extrem de naivă și iresponsabilă a îngrijirii pacientului. Acest lucru se datorează faptului că, în primul rând, analiza spermei nu este un test funcțional, ci oferă doar o evaluare aproximativă a potențialului de fertilitate prin indicatori precum numărul de spermatozoizi, motilitatea și morfologia. Acest lucru este similar cu judecarea unei cărți după copertă și este în mod inerent eronat.În al doilea rând, analiza de rutină a spermei nu poate determina capacitatea de fertilizare a numărului mic de spermatozoizi care ajung la locul fertilizării. Prin urmare, evaluarea precisă a fertilității masculine necesită o evaluare cuprinzătoare care să includă date clinice, cum ar fi istoricul medical. Definiția infertilității masculine nu conține absolut nicio prevedere referitoare la parametrii specifici ai spermei. Analiza de rutină a spermei servește doar ca referință pentru evaluarea fertilității masculine și are numeroase limitări, necesitând evaluarea împreună cu istoricul medical. Istoricul medical se referă în primul rând la perioada în care nu s-au utilizat măsuri contraceptive.Observațiile noastre clinice indică faptul că mulți pacienți cu infertilitate masculină hipogonadotropică obțin o sarcină atunci când partenera concepe după tratament, chiar și cu doar urme de spermă în spermă. Acest lucru subliniază importanța critică a istoricului medical. În schimb, dacă există un istoric de concepție nereușită alături de parametri normali ai spermei la bărbat și fără probleme semnificative la femeie, acest lucru sugerează prezența unor factori de infertilitate necunoscuți în prezent, care pot complica tratamentul.În timpul ejaculării, secreția inițială este limpede și vâscoasă, conținând în principal secreții ale glandei bulbourethrale și o cantitate mică de lichid prostatic. Aceasta servește ca marker al excitației sexuale masculine, conține foarte puțini spermatozoizi și are rolul de a lubrifia uretra, facilitând ejacularea. Faza următoare constituie corpul principal al ejaculării, dominat de lichidul prostatic și lichidul epididimal. Această fracțiune conține cea mai mare cantitate și cea mai bună calitate de spermatozoizi, care inițial se coagulează înainte de a se lichefia.În cele din urmă, secreția veziculelor seminale, bogată în fructoză, conține mai puțini spermatozoizi de calitate inferioară. În cazul în care recoltarea este incompletă, testul trebuie repetat pentru a asigura fiabilitatea. În mod similar, amestecarea inadecvată a probei de către laborator poate compromite rezultatele analizei spermei.