Depresia se caracterizează în primul rând printr-o stare de spirit proastă. Dacă experimentezi cel puțin patru dintre următoarele simptome timp de două săptămâni sau mai mult, este recomandabil să soliciți tratament medical.
Stare depresivă
Aceasta este cea mai proeminentă caracteristică a depresiei. Cazurile ușoare implică stare de spirit proastă, suferință și tristețe, cu suspine constante; cazurile severe se manifestă prin melancolie profundă, pesimism, disperare și tendințe suicidale.
Severitatea stării depresive variază, de la stare de spirit ușor proastă la tristețe profundă, pesimism și disperare.Pacienții se simt apăsați, consideră că viața nu are sens, se luptă să găsească bucurie, devin sumbri și descurajați, îndură fiecare zi ca și cum ar fi un an, suferă de o angoasă insuportabilă și nu se pot elibera. Unii pacienți pot prezenta și anxietate, iritabilitate și tensiune nervoasă.
Pacienții se simt deprimați aproape toată ziua, în fiecare zi, fapt evidențiat prin două mijloace: expresia subiectivă (cum ar fi sentimentul de goliciune, neputință sau tristețe) și observația celor din jur (cum ar fi plânsul frecvent).Pacienții își devalorizează adesea excesiv capacitățile, privind prezentul, trecutul și viitorul cu critică, negativitate și negare. Găsesc defecte în toate, declarându-se complet inutili și cu perspective sumbre. Pot apărea reproșuri intense, vinovăție, sentimente de inutilitate, lipsă de valoare și neputință. În cazuri severe, acest lucru poate duce la autoacuzări, idei ipohondrice sau chiar la alegerea sinuciderii ca formă de auto-pedepsire.
Gândurile și acțiunile suicidare reprezintă cele mai periculoase comportamente asociate cu depresia. Persoanele care suferă de depresie severă aleg frecvent sinuciderea ca mijloc de a scăpa de suferința lor.
Pierderea interesului este unul dintre simptomele comune întâlnite la persoanele cu depresie. Acestea își pierd interesul pentru activitățile zilnice și nu mai găsesc plăcere în diverse forme de divertisment sau activități plăcute.Ei nu reușesc să experimenteze bucuriile vieții de familie, neglijează fostele hobby-uri, se izolează adesea în casă, se distanțează de prieteni și rude și evită interacțiunea socială. Pacienții raportează frecvent că se simt „amorțiți emoțional”, „lipsiti de sentimente” sau „incapabili să simtă bucurie”.
Pierderea energiei și oboseala fac ca chiar și sarcinile zilnice minore, cum ar fi spălatul și îmbrăcatul, să fie dificile și epuizante. Există un sentiment persistent de oboseală fără o cauză evidentă.În cazurile mai ușoare, persoanele se simt epuizate fizic și incapabile, pierzând motivația și inițiativa în viața de zi cu zi și la locul de muncă; în cazurile severe, chiar și nevoile de bază, cum ar fi mâncarea, băutul și igiena personală, pot fi neglijate. Pacienții descriu adesea starea lor ca „o cădere nervoasă” sau „un balon dezumflat”.Aproximativ 70-80% dintre persoanele care suferă de depresie au tulburări de somn. Deși nu au dificultăți în a adormi, de obicei se trezesc după câteva ore, revenind la starea de depresie. Această trezire timpurie, adesea cu 2-3 ore înainte de ora obișnuită de trezire, le împiedică să mai doarmă, lăsându-le cufundate într-o stare de tristețe. Prin urmare, acest tipar este denumit insomnie matinală, trezire în mijlocul nopții și insomnie terminală.Persoanele care suferă și de tulburări de anxietate pot avea dificultăți în a adormi și coșmaruri frecvente. O minoritate dintre pacienții cu depresie prezintă somn excesiv, denumit „depresie hipersomnică”.
Simptomele includ reducerea aportului alimentar și pierderea în greutate. Majoritatea pacienților suferă de pierderea poftei de mâncare și digestie slabă, găsind că mâncărurile care odată le plăceau nu mai sunt atrăgătoare. Este posibil să nu aibă poftă de mâncare sau să găsească mâncarea fără gust, adesea însoțită de pierderea în greutate. Cu toate acestea, un număr mic de pacienți pot prezenta o creștere a poftei de mâncare.