De ce sunt din ce în ce mai frecvente tulburările gastrice? În trecut, astfel de afecțiuni afectau în principal persoanele de vârstă mijlocie, însă în prezent se observă o tendință marcată de apariție la vârste mai tinere. Incidența în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani crește anual, în special în rândul tinerilor profesioniști din sectoarele vânzărilor, finanțelor și mass-media.
Ce constituie exact o afecțiune gastrică?
Termenul „afecțiune gastrică” este prea larg. Simplu spus, orice boală care afectează organul stomacului este denumită afecțiune gastrică. Mai precis, afecțiunile gastrice se împart în două categorii: afecțiuni benigne și afecțiuni maligne. Cea mai frecventă afecțiune benignă este gastrita, care cuprinde gastrita superficială, gastrita atrofică, boala ulcerului peptic și ulcerele gastrice.Cealaltă categorie cuprinde tulburările funcționale ale tractului gastro-intestinal. Aceste afecțiuni nu prezintă leziuni organice evidente la examinarea endoscopică și pot fi, de asemenea, clasificate ca benigne. Tulburările de motilitate gastro-intestinală menționate anterior se încadrează în această categorie. Bolile maligne includ forma cea mai frecventă, denumită în mod obișnuit cancer gastric. Mai puțin frecvent întâlnite sunt limfoamele gastro-intestinale. Tumorile cu malignitate intermediară, situate între benigne și maligne, sunt denumite tumori stromale gastro-intestinale (GIST).
Cauzele tulburărilor gastrice:
Gastrita acută este o inflamație acută a mucoasei gastrice declanșată de diversi factori. Aceștia includ infecția bacteriană sau contaminarea cu toxine bacteriene, infecția virală și alte cauze.Factorii chimici, cum ar fi aspirina, digitalina, fenilbutazona, clorura de amoniu, chinina, medicamentele antineoplazice sau indometacina, pot deteriora mucoasa gastrică. Factorii alimentari includ consumul excesiv de alcool, supraalimentarea, alimentele prea grosiere sau iritarea provocată de alimentele extrem de reci sau fierbinți. Factorii fizici includ corpuri străine gastrice, pietre gastrice sau radioterapia gastrică.
Gastrita acută se manifestă de obicei brusc. Cazurile cauzate de alimente contaminate cu bacterii sau toxine se manifestă adesea în câteva ore, în general nu mai mult de 24 de ore.
Gastrita cronică evoluează frecvent din gastrita acută tratată inadecvat.
Ulcerele gastrice și duodenale sunt adesea asociate cu variații sezoniere, factori psihologici sau indiscreție alimentară sau pot apărea din utilizarea prelungită a medicamentelor care favorizează ulcerul, cum ar fi aspirina. Stresul psihologic sever și stimularea excesivă a nervului vag pot exacerba ulcerele, ducând la perforație acută.
Nevroza gastrică apare din disfuncția sistemului nervos autonom datorită tulburărilor de activitate nervoasă superioară. Factorii psihologici joacă un rol semnificativ în apariția și progresia acestei afecțiuni. Preocuparea excesivă și discuțiile din partea familiei și prietenilor după diagnostic pot acționa ca sugestii adverse, perturbând reglarea sistemului nervos central și provocând dezechilibru autonom. Acest lucru duce la excitație și inhibare anormale ale nervilor gastrici, rezultând durere.
Gastrolitiaza apare atunci când anumite substanțe ingerate se combină cu proteinele din stomac. De exemplu, pietrele gastrice de caqui se formează după consumul de caqui necoapte. Aceste fructe conțin tanini care, sub acțiunea acidului gastric, se leagă de proteine pentru a forma proteine tanice insolubile care precipită în stomac.Această proteină tanică, împreună cu guma și pectina din caqui, leagă semințele de caqui și fibrele vegetale, formând pietre gastrice de caqui. Caqui necoapte pot conține niveluri de tanin care depășesc 25%. Persoanele cu aciditate gastrică ridicată, în special atunci când consumă caqui necoapte, sunt mai predispuse la dezvoltarea pietrelor gastrice.
Cinci alimente cheie pentru combaterea tulburărilor gastrice
Usturoiul: recunoscut ca un aliment anticancerigen cu efecte protectoare semnificative. Studiile epidemiologice indică faptul că populațiile care consumă usturoi crud prezintă rate semnificativ mai mici de cancer gastric. Acest lucru se datorează capacității usturoiului de a reduce substanțial nivelurile de nitriți din stomac, diminuând astfel sinteza nitrozaminelor și exercitând un efect preventiv.
Ceapa: Consumul de ceapă reduce nivelul de nitriți din stomac. Ceapa conține quercetină, un compus natural anticancerigen. Cercetările indică faptul că persoanele care consumă ceapă în mod regulat au o incidență a cancerului gastric cu 25% mai mică în comparație cu cele care consumă ceapă rar sau deloc, alături de o reducere cu 30% a ratei mortalității prin cancer gastric.
Ciuperci și fungii: această categorie include ciupercile shiitake, ciupercile champignon, ciupercile enoki și ciupercile urechi de lemn. Oamenii de știință au descoperit că multe ciuperci conțin compuși anticancerigeni cu proprietăți preventive. De exemplu, polizaharidele din ciupercile shiitake prezintă o eficacitate anticancerigenă excepțional de ridicată. În mod similar, polizaharidele din ciupercile urechi de lemn negre și albe sunt agenți anticancerigeni puternici.Fibrele alimentare și calciul abundente din alimentele pe bază de ciuperci contribuie la prevenirea cancerului, îmbunătățind în același timp imunitatea organismului. Roșiile: bogate în licopen și carotenoizi, ambii antioxidanți puternici. Licopenul neutralizează în mod specific radicalii liberi din organism, dovedindu-se benefic împotriva cancerului gastric și al tractului digestiv, prevenind în același timp în mod eficient cancerul de sân și de prostată.
Conopida: Conține cantități semnificative de molibden, un oligoelement care poate bloca sinteza nitrozaminelor cancerigene, exercitând astfel efecte anticancerigene. Cercetările indică faptul că conopida conține și o enzimă numită sulforafan, care stimulează activitatea celulară și previne formarea celulelor canceroase. Consumul de conopidă poate ajuta la prevenirea cancerului esofagian și gastric.