Aproape o treime din viața unei persoane este petrecută dormind. Deși somnul adecvat este adesea considerat esențial pentru sănătate, puțini realizează că un obicei obișnuit de somn poate contribui la creșterea în greutate și, în cazuri grave, chiar la riscul de cancer.Care sunt, mai exact, pericolele de a dormi cu lumina aprinsă?
Dr. Jared Bunch, expert al American Heart Institute, a sintetizat recent mai multe studii într-un articol în care subliniază că iluminarea excesivă a dormitorului și „expunerea” prelungită la lumină pot induce obezitate, lipide sanguine ridicate, privare de somn și alte afecțiuni. De asemenea, este un factor de risc pentru sănătatea inimii.
Deoarece noaptea reprezintă perioada optimă pentru metabolismul pielii, vasele de sânge din piele se dilată complet, permițând un flux sanguin abundent către derm. Acest aport de sânge facilitează repararea și regenerarea pielii, ajutând la prevenirea și întârzierea îmbătrânirii pielii. Prin urmare, nu este exagerat să numim somnul elixirul suprem al frumuseții!
Dormitul cu lumina aprinsă accelerează îmbătrânirea?Cunoașteți aceste capcane ale somnului?
Starea trează până târziu = creștere în greutate + îmbătrânire accelerată
Pielea uscată, deshidratată, pigmentarea, petele întunecate, acneea și textura aspră sunt toate legate de somnul insuficient. Nopțile frecvente petrecute până târziu afectează capacitatea pielii de a reține umezeala, de a se repara și regenera, încetinind în același timp metabolismul. Acest lucru duce la acumularea de toxine și la îmbătrânirea accelerată a pielii.Cercetările americane indică, de asemenea, că privarea de somn afectează în mod direct funcția endocrină. Secreția insuficientă de hormoni feminini poate face ca pielea să pară cu cel puțin zece ani mai în vârstă.
Când somnul femeilor este redus, hormonii „indulgenței” ai organismului cresc rapid, determinând creșterea consumului de alimente și alimentând pofta de ciocolată, biscuiți dulci și produse de cofetărie.
În schimb, în timpul somnului profund, creierul secretă în mod silențios cantități substanțiale de hormon de creștere. Acest hormon determină organismul să transforme excesul de grăsime în energie, împiedicând acumularea acesteia pe șolduri, coapse și abdomen. De aceea, mulți încearcă să slăbească prin somn adecvat.Acest pigment atinge nivelul maxim de secreție între orele 23:00 și 01:00, încetând producția după răsărit. Acest lucru nu numai că suprimă activitatea sistemului nervos simpatic, dar și scade tensiunea arterială și încetinește ritmul cardiac, permițând inimii să se odihnească și să se refacă. De asemenea, are proprietăți anticancerigene.
O caracteristică cheie a glandei pineale este că producția de melatonină încetează ori de câte ori ochii detectează lumina. Deși pleoapele blochează parțial sursele de lumină, lăsarea luminilor aprinse permite în continuare percepția luminii.
În consecință, dormitul cu luminile aprinse inhibă secreția de melatonină, compromițând grav calitatea somnului și slăbind semnificativ funcția imunitară. Secreția de melatonină nu numai că suprimă activitatea sistemului nervos simpatic, dar și scade tensiunea arterială, încetinește ritmul cardiac, permițând inimii să se odihnească și să-și recupereze energia, prezentând în același timp proprietăți anticancerigene.
Dormitul cu luminile aprinse crește riscul de miopie la copii
Deoarece sugarii se tem de întuneric, mulți părinți lasă o veioză lângă patul copilului. Deși acest lucru poate părea confortabil, el prezintă riscuri semnificative pentru sănătate. Cercetătorii au descoperit că iluminatul de lângă pat nu numai că afectează calitatea somnului sugarilor, dar poate declanșa și diverse boli, reprezentând o amenințare serioasă pentru bunăstarea lor.Studii recente arată că orice sursă de lumină artificială generează o formă subtilă de presiune fotică. Sub această influență, sugarii devin neliniștiți și agitați, ceea ce le îngreunează adormirea. În plus, expunerea prelungită la lumină în timpul somnului poate perturba sistemul de activare reticulară, scurtând durata somnului, reducând profunzimea somnului și crescând susceptibilitatea la trezire.
Dormitul sub lumină artificială pentru perioade îndelungate este, de asemenea, dăunător pentru dezvoltarea vizuală a bebelușului. Stingerea luminilor în timpul somnului permite globului ocular și mușchiului ciliar să se odihnească complet; cu toate acestea, expunerea prelungită la lumină înseamnă că ochii rămân stimulați constant, împiedicând odihna adecvată. Acest lucru poate afecta cu ușurință sănătatea retinei bebelușului și poate împiedica dezvoltarea normală a vederii sale.
Dacă iluminatul este esențial, purtați o mască pentru ochi
Pentru cei care se tem cu adevărat de întuneric sau nu pot dormi în întuneric, experții recomandă purtarea unei măști pentru ochi pe timp de noapte. În plus, reduceți la minimum trezirile nocturne, deoarece acestea perturbă și secreția de melatonină.
Aici, „lumina” se referă nu numai la lămpile puternice, ci mai ales la lumina ambientală, cum ar fi luminile de veghe slabe sau lumina slabă a unui televizor lăsat pornit peste noapte. Expunerea prelungită la o astfel de lumină în timpul somnului induce schimbări fiziologice dăunătoare.
Dezavantajele dormitului cu lumina aprinsă depășesc cu mult percepția obișnuită!
1. Calitatea somnului redusă
Aceasta constituie o formă de stres luminos. Expunerea prelungită poate provoca neliniște și agitație la sugari și copii mici, scurtând durata somnului și reducând profunzimea acestuia.
2. Impactul asupra vederii
Dormitul cu luminile aprinse crește semnificativ riscul de a dezvolta miopie! Acesta afectează sistemul de activare reticulară din ochii copiilor, putând deteriora retina și împiedicând dezvoltarea sănătoasă a vederii.
Un studiu realizat pe 479 de pacienți miopi cu vârste cuprinse între 2 și 16 ani a revelat că sugarii sub doi ani care dormeau sub lumină artificială dezvoltaseră miopie de patru ori mai frecvent decât cei care dormeau în întuneric. Cu cât lumina era mai puternică, cu atât riscul era mai mare.
3. Creștere întârziată!
Secreția hormonului de creștere are loc în timpul somnului. Expunerea la lumină reduce nivelul acestor hormoni, încetinind astfel progresul dezvoltării.
De ce somnul te îngrașă?
1. Luminozitatea dormitorului afectează nivelul lipidelor din sânge și al obezității.
Cercetătorii japonezi au realizat un studiu. Un grup a dormit în dormitoare slab iluminate, cu o luminozitate sub 3 lux (o unitate de iluminare); grupul de control a dormit în camere cu o luminozitate mai mare de 3 lux.După o perioadă, grupul de control a înregistrat o greutate medie cu 4,4 livre (aproximativ 2 kilograme) mai mare și o circumferință a taliei cu peste 2 centimetri mai mare. Un studiu din 2014 publicat în American Journal of Epidemiology a constatat că, dintre 100.000 de femei, cele expuse cronic la lumină pe timp de noapte prezentau: 14% supraponderalitate, 25% obezitate și 16% circumferința taliei mai mare de 35 inci(aproximativ 88 de centimetri).
2. Expunerea prelungită la lumină crește proporția de grăsime „rea”.
Pe măsură ce timpul de „expunere” zilnică a crescut, șoarecii experimentali au luat în greutate, masa totală de grăsime crescând cu 57%.
„Expunerea” excesivă a suprimat formarea țesutului adipos brun la șoareci, promovând în același timp formarea țesutului adipos alb.Primul este grăsimea „bună”, care generează căldură și menține temperatura corpului; cel de-al doilea este grăsimea „rea”, care contribuie la creșterea în greutate, obezitate, reacții inflamatorii și risc crescut de boli cardiace.
3. Iluminarea excesivă a dormitorului pe timp de noapte poate duce, de asemenea, la creșterea consumului de alimente.
Luminile puternice din dormitor perturbă secreția a două hormoni cheie: unul este „hormonul sațietății”, care favorizează senzația de sațietate și previne supraalimentarea;celălalt este „grelina”, care declanșează senzația de foame și determină căutarea de alimente. Un studiu din 2004 publicat în PLOS Medicine a revelat că privarea de somn reduce nivelurile „hormonului sațietății” și crește nivelurile „grelinei”, determinând indivizii să consume mai mult și să se îngrașe.
Dormitul cu lumina aprinsă poate indica o tulburare psihologică
Dependența de lumină nocturnă se referă la un obicei psihologic nesănătos în care persoanele trebuie să doarmă cu lumina aprinsă și nu o pot stinge în timpul somnului, creând o dependență de iluminare.
Esența patologică a acestei afecțiuni constă în frica de întuneric. Această frică de întuneric își are originea în mare parte în copilărie. În această perioadă, copiii sunt deosebit de atrași de poveștile cu fantome și spirite. Cadrul, conținutul și personajele din astfel de povești apar adesea noaptea sau în întuneric, invizibile pentru oamenii obișnuiți, accentuând caracterul lor misterios.
În timp, copiii asociază această teamă de entități supranaturale cu întunericul în sine, dezvoltând o dependență de lumină care îi împiedică să doarmă cu luminile stinse. Aceasta constituie cauza principală a acestui obicei. În plus, întâlnirea unor evenimente înfricoșătoare în medii întunecate sau coșmarurile din timpul somnului, în care astfel de experiențe traumatice rămân nerezolvate, pot cultiva, de asemenea, teama de întuneric.
Celor care au obiceiul de a dormi cu lumina aprinsă ar trebui să li se ofere o educație ateistă, explicându-le că fantomele și spiritele nu există în această lume. Se poate adopta și o abordare treptată: începeți cu mai multe persoane care vorbesc împreună în întuneric, treceți la mai multe persoane care stau liniștite împreună în întuneric, apoi la două persoane care dorm împreună în întuneric, apoi la o persoană care stă liniștită în întuneric... și, în final, la o persoană care doarme în întuneric.
Dormitul în întuneric favorizează o odihnă mai bună; dacă obișnuiești să dormi cu lumina aprinsă, este recomandabil să corectezi această practică cât mai curând posibil.
Lecturi suplimentare:
Beneficiile clătirii părului cu oțet | Ce este făina de porumb? | Ceaiuri calmante