Jucăriile servesc ca instrumente de joacă, iar joaca nu poate exista fără ele. Joaca este înnăscută la copii, jucăriile constituind condiția materială necesară pentru o astfel de activitate. Copiii nu se pot juca fără jucării. Friedrich Froebel, „părintele grădiniței moderne”, considera jucăriile ca fiind „daruri ale harului” și a proiectat o serie special adaptată nevoilor de dezvoltare ale copiilor.
Renumita educatoare italiană Maria Montessori a afirmat: „Esența copilăriei este munca (activitatea). Munca este joacă, iar jucăriile sunt materialele pentru munca unui copil. Fără jucării, munca lor rămâne neîmplinită; cu jucării, interesul lor pentru muncă este stârnit, permițând învățarea concentrată și explorarea practică. Jucăriile ajută astfel la auto-construcție și la dezvoltarea neurală. Furnizarea și utilizarea jucăriilor influențează în mod direct eficacitatea învățării unui copil.”Domnul Lu Xun a remarcat odată: „Jocul este îngerul copilăriei. Pentru a avea grijă de creșterea copiilor, trebuie să avem grijă de jocul lor; pentru a avea grijă de jocul lor, trebuie să prețuim jucăriile pe care le folosesc.”
Într-adevăr, un studiu al istoriei educației preșcolare în diferite culturi relevă faptul că toți susținătorii educației timpurii au subliniat valoarea educațională a jucăriilor. Cercetările și practicile contemporane în domeniul educației preșcolare demonstrează în continuare rolul de neînlocuit al jucăriilor în stimularea dezvoltării cognitive a copiilor.
Îmbunătățirea abilităților perceptive
Percepția servește ca mijloc principal al copiilor mici de a înțelege lumea exterioară și de a dobândi cunoștințe. În perioada de mijloc a copilăriei timpurii, când abilitățile verbale rămân relativ subdezvoltate, copiii mici obțin informații în principal prin imagini perceptive. Jucăriile, cu formele lor exagerate și culorile vii și vibrante, stimulează copiii mici să-și angajeze simțurile în explorare.Prin interacțiunea cu jucăriile – observând cu ochii, ascultând cu urechile, gustând cu gura și atingând cu mâinile – copiii interacționează cu diverse materiale. Acest lucru întărește receptivitatea senzorială și abilitățile de observare, îmbunătățind astfel abilitățile de percepție.
Părinții ar trebui să creeze un mediu familial bogat în jucării. Atunci când alegeți jucăriile, luați în considerare caracteristici precum culoarea, dimensiunea și forma. Oferiți jucării cu culori variate și contrast ridicat, asigurându-vă că dimensiunile sunt adecvate pentru înălțimea copilului.În plus, în timpul jocului, părinții ar trebui să ghideze dezvoltarea perceptivă a copilului. Încurajați-l să întindă mâna după un măr. De exemplu, îndemnați copilul să atingă jucării din pluș, mătase sau plastic și să descrie senzațiile pe care le are. Observați cum observă variațiile de culoare, permițându-i să aleagă jucării cu nuanțele preferate. Comparați nuanțele pentru a stimula conștientizarea timpurie a culorilor.Ridicați și țineți jucăria pentru a experimenta greutatea acesteia. Încurajați copilul să ridice un balon și un bloc de construcție mare, întrebându-l care dintre ele pare mai greu. Promovarea dezvoltării limbajului Jucăriile în sine servesc ca instrumente de exprimare și performanță pentru copil. În comparație cu sistemul social stabilit de simboluri lingvistice, jucăriile sunt un „limbaj” mai intuitiv pentru copil.Jucăriile sunt o „carte fără cuvinte”, funcționând mai degrabă ca un „program școlar” sau un „manual” deschis. Ele lasă suficient spațiu pentru ca elevii să construiască semnificații și să-și imagineze liber, stârnind dorința copilului de a se exprima și creând un mediu lingvistic adecvat pentru exprimarea liberă. Copiii își dezvoltă limbajul oral prin joacă. Schimburile de replici despre jucării și discuțiile despre modul de joacă le îmbunătățesc subtil abilitățile lingvistice.„Pot să mă joc cu mașina ta?” „Pot să mă alătur jocului tău cu cuburi?” „Vrei să faci schimb de rață cu porcușorul meu?” „Desigur.” „Da, te rog.” „Hai să ne jucăm împreună.” „Acum mă joc eu, dar poți să o ai mai târziu.” Aceste schimburi între doi copii mici demonstrează utilizarea adecvată a limbajului politicos – ei folosesc astfel de expresii cu o potrivire remarcabilă.
>
Când interacționează cu jucăriile, copiii se angajează frecvent în „auto-vorbire”. Acest fenomen joacă un rol semnificativ în dezvoltarea limbajului lor. Când fiica mea se joacă în „casa păpușilor”, ea poate lua o păpușă de cârpă, o așează pe un scaun mic și spune zâmbind: „Păpușa este îmbrăcată frumos, dar nu la fel de frumos ca Jiajia.Jiajia trebuie să îmbrace păpușa la fel de frumos ca Jiajia.” Jiajia a început apoi să îmbrace păpușa cu o rochiță. „Întinde picioarele, ridică brațele, trage rochia în sus cum trebuie. Mami a spus că așa te comporți frumos. Acum rochia e pusă.” Prin acest dialog cu păpușa, Jiajia nu numai că demonstrează un limbaj coerent și logic, dar aplică și expresiile pe care mami le folosește când o îmbracă pe ea pentru a îmbrăca păpușa.În prima copilărie, limbajul prin jocul de-a prefacutul demonstrează pe deplin abilitățile de exprimare orală ale copilului, fără a se preocupa de corectitudine sau corectare. Când Jiajia „vorbește singură”, ea poate imita vocea, tonul și mișcările mamei sale în timp ce o îmbracă. Ea poate percepe acest lucru ca fiind mama ei care vorbește, mai degrabă decât ea însăși.
Jucăriile favorizează, de asemenea, dezvoltarea limbajului scris. De exemplu, în setul de jucării „Kitten Fishing”, etichete simbolice precum „momeală” și „undită” oferă copiilor o înțelegere inițială a semnificației cuvintelor. Jucăriile care implică pinyin sau număratul îmbunătățesc în mod direct înțelegerea limbajului scris.
Prin interacțiunea cu diverse jucării, bebelușii transformă creativ limbajul folosind expresii vii și concrete, alături de percepții și acțiuni tangibile. Acest proces dezvoltă înțelegerea lor cognitivă a lumii reale mediate de limbaj. Prin urmare, părinții ar trebui să valorifice pe deplin jucăriile pentru a cultiva expresia lingvistică a copilului lor.
Stimularea dezvoltării imaginației
Jucăriile posedă în mod inerent calități virtuale sau simbolice, caracterizate prin „joaca de-a prefacerea”, care le oferă copiilor libertate și spațiu amplu pentru imaginație. În timpul interacțiunii cu jucăriile, copiii se angajează frecvent în substituirea obiectelor sau personificarea acestora, tratând jucăriile ca obiecte sau persoane reale. Părinții ar trebui să ia în considerare cu atenție utilizarea jucăriilor pentru a stimula joaca imaginativă.Recent, am observat că fiica mea era deosebit de pasionată de jocul cu bețe luminoase, așa că am organizat o activitate familială intitulată „Bețe luminoase magice” pentru prietenii ei. Activitatea principală a constat în sugerarea de către toți participanții a modurilor în care bețele puteau fi utilizate și apoi demonstrarea pe loc a utilizărilor propuse. Fiica mea a spus: „Pot fi cretă.„Sunt atât de lungi, încât profesorul nu ar mai trebui să le schimbe.” Dingding a sugerat: „Ar putea fi tăiței. Fiind atât de groși, ar însemna că ar fi nevoie de mult mai puțini tăiței.” „Sau ar putea fi crenguțe. Ca ramurile goale de iarnă, fără frunze.” ... Toate acestea erau idei la care nu m-am gândit înainte.