De ce sângerează gingiile?
Sângerarea gingiilor, excluzând factorii din alte afecțiuni ale organismului, este cauzată cel mai frecvent de parodontită. Dacă în gură este prezent tartru vizibil și gingiile sângerânde au o culoare roșu intens sau violaceu, se poate diagnostica parodontită.
Parodontita este cea mai răspândită boală orală, afectând persoane din toate categoriile demografice. Manifestările sale includ gingii umflate, congestionate și susceptibilitate la sângerare în timpul periajului dinților. Acest lucru se întâmplă atunci când acumulări substanțiale de placă, depozite moi și tartru înconjoară dinții. Placa adăpostește un număr mare de microorganisme ale căror produse metabolice irită gingiile, declanșând inflamația.
Sângerarea gingivală reprezintă răspunsul sistemului imunitar la invazia bacteriană în gingii. De obicei, apare în stadiile incipiente ale parodontitei. În stadiile medii și avansate, când bacteriile dobândesc o dominanță copleșitoare, sângerarea încetează. În schimb, apar retracții gingivale mai severe și abcese gingivale.
Care sunt pericolele sângerării gingivale?
1. Provoacă halitoză: sângerarea gingivală este adesea însoțită de respirație urât mirositoare, care poate împiedica activitățile profesionale și sociale și poate provoca suferință psihologică.
2. Declanșarea bolilor sistemice: sângerarea gingiilor poate contamina mediul oral. Bacteriile dăunătoare din gură pot pătrunde în fluxul sanguin prin rănile gingivale, contribuind potențial la afecțiuni interne mai grave, cum ar fi tulburări sanguine, artrită, boli renale și demență. Neîngrijirea și necurățarea promptă a gurii crește riscul de infecție.
3. Progresia către parodontită: Deși sângerarea gingiilor este un simptom comun al gingivitei și este relativ ușor de tratat, gingivita netratată poate evolua către parodontită și slăbirea dinților, ceea ce face tratamentul considerabil mai dificil.
Prevenirea zilnică a sângerării gingiilor
1.Clătiți-vă gura după fiecare masă și seara. Persoanele cu gingivită pot folosi apă de gură pentru a elimina majoritatea bacteriilor patogene din cavitatea bucală și țesuturile parodontale, împrospătând astfel respirația. 2. Mențineți o rutină constantă de spălare a dinților dimineața și seara. Persoanele cu gingivită ar trebui să folosească pastă de dinți medicamentoasă, ideal ar fi să alterneze între mai multe mărci diferite cu proprietăți hemostatice.
3. Înlocuiți periuța de dinți în mod regulat. Deoarece periuțele de dinți intră în contact zilnic cu dinții și numeroase crăpături orale, bacteriile se acumulează inevitabil în peri. Resturile de pastă de dinți, particule alimentare și bacterii orale se pot lipi, de asemenea, de periuță. Utilizarea prelungită fără înlocuire poate contribui la sângerarea gingiilor.Pentru a preveni efectele nocive ale bacteriilor de pe periuța de dinți și sângerarea gingiilor, persoanele ar trebui să își schimbe periuțele de dinți în mod regulat – cel puțin o dată pe trimestru sau, dacă este posibil, o dată la două luni.
4. Folosiți zilnic ață dentară (de preferință după fiecare masă și înainte de culcare). Persoanele cu spații mai largi între dinți ar trebui să utilizeze și periuțe interdentare pentru a îndepărta placa și resturile alimentare de pe suprafața dinților și din buzunarele gingivale, prevenind formarea tartrului și a calculului.
5. Creșteți consumul de legume. Vremea uscată, combinată cu deficiența de vitamine, poate predispune persoanele la sângerarea gingiilor. Este recomandabil să consumați multă apă, legume și fructe în timpul toamnei pentru a preveni și gestiona eficient această afecțiune.
6. Curățarea profesională regulată a dinților la dentist este o practică crucială de igienă dentară, recomandată de obicei la fiecare șase luni până la un an. Pacienții cu boli parodontale necesită tratament parodontal sistematic.