Cu toții recunoaștem că reziliența psihologică determină adesea capacitatea unei persoane de a naviga cu ușurință prin viață și muncă. Pentru cei care se luptă cu relațiile, cauza principală a legăturilor deteriorate se află adesea în tiparele mentale nesănătoase recurente. Mai jos, prezentăm opt astfel de tipare care pot submina legăturile interpersonale.
1. Complexul de inferioritate:
Fiecare persoană are abilități și puncte forte unice, însă unele persoane, lipsite de încredere în sine, se subestimează. Această lipsă de încredere le împiedică să-și valorifice avantajele. Timiditatea și conformismul prelungite erodează voința, hotărârea și curajul, restrângând treptat cercul social al persoanei respective.
2.Timiditatea:
Multe persoane, fie din cauza personalității introvertite, fie din cauza experienței de viață limitate, se luptă cu exprimarea verbală. Acest lucru împiedică realizarea unor planuri și idei altfel solide, devenind o piedică care le limitează gândirea.
3. Suspiciunea:
Suspiciunea este cel mai mare adversar al unei persoane atât în viață, cât și la locul de muncă. Când cineva privește lumea prin prisma neîncrederii,devine excesiv de sensibil, percepând pe toată lumea ca fiind împotriva sa. Se agață de orice pretext pentru a stârni probleme, ajungând în final să le facă rău atât celorlalți, cât și sieși.
4. Contrarianism:
Toată lumea are un anumit grad de contrarianism. Cu toate acestea, plăcerea de a se certa nu echivalează cu originalitatea. Toate problemele necesită rațiune pentru a rămâne ferme; în caz contrar, se riscă să se întâlnească aversiune și resentimente.
5. Mentalitate exclusivistă:
Gândirea exclusivistă servește ca o formă de autoconservare. Cu toate acestea, agățarea de această mentalitate și respingerea ideilor sau abordărilor noi limitează persoana într-un cerc restrâns.
6. Atitudine pretențioasă:
Prietenia nu poate fi câștigată fără sinceritate. Adoptarea unei abordări superficiale și teatrale nu va face decât să îndepărteze și mai mult persoanele din jur.
7. Lăcomia:
Prietenia nu înseamnă exploatare reciprocă sau căutarea avantajului personal. Distrugerea relațiilor poate aduce beneficii pe termen scurt, dar inevitabil dăunează caracterului unei persoane.
În rezumat, aceste opt atitudini sunt mentalități patologice care distrug cu ușurință relațiile. Dacă aveți vreuna dintre ele, trebuie să le abordați prompt, pentru a evita ca relațiile voastre interpersonale să degenereze în haos.
În interacțiunile zilnice, ne-am putea concentra pe mai multe aspecte pentru a promova legături colegiale armonioase.
Acordați prioritate binelui comun; sprijiniți-vă colegii, în loc să îi subminați.
Nerespectarea confidențialității în abordarea deficiențelor unui coleg poate duce la critici publice, căutarea defectelor sau chiar atacuri răuvoitoare în interacțiunile cu părți externe. Acest lucru dăunează imaginii profesionale a colegilor și, în timp, se reflectă negativ asupra propriei persoane. Colegii se unesc prin responsabilități comune de muncă și ar trebui să cultive conștiința colectivă, acordând prioritate binelui comun pentru a forma o comunitate cu interese comune.În special atunci când interacționați cu părți externe, cultivați o mentalitate de „imagine de echipă”: sprijiniți-vă reciproc, în loc să vă subminați. Nu sacrificați interesele colective pentru câștig personal; cel mai bine este să „păstrați confidențialitatea problemelor familiale”.
Când vă confruntați cu dezacorduri, căutați un consens larg, acceptând în același timp diferențele minore.
Diferențele de experiență și perspective duc adesea la opinii divergente ale colegilor cu privire la aceeași problemă, stârnind dezbateri care pot tensiona cu ușurință relațiile.Prin urmare, atunci când apar dezacorduri: în primul rând, evitați argumentarea excesivă. Obiectiv, acceptarea de noi perspective necesită timp; subiectiv, acest lucru implică adesea mândrie și competitivitate, ceea ce face dificilă persuasiunea reciprocă. Argumentarea excesivă riscă să escaladeze conflictele și să submineze unitatea. În al doilea rând, nu acordați prioritate orbă armoniei.Chiar și atunci când sunt în joc principii, unii evită să-și susțină punctul de vedere sau să-și exprime dezacordul, alegând în schimb să se conformeze și să ascundă în mod deliberat dezacordurile. Atunci când vă confruntați cu probleme, în special în cazul dezacordurilor, străduiți-vă să găsiți un teren comun și să ajungeți la un consens larg, acceptând în același timp diferențele minore. Dacă consensul se dovedește imposibil de atins, luați în considerare o abordare măsurată: afirmați clar: „Nu pot accepta punctul tău de vedere și trebuie să-mi rezerv propria opinie”. Acest lucru permite ca disputa să se calmeze fără a vă compromite poziția.
Păstrați echilibrul în ceea ce privește promovările și câștigurile materiale; evitați invidia
Mulți colegi par armonioși în interacțiunile zilnice, dar devin extrem de protectori cu interesele lor atunci când apar conflicte. Ei pot recurge la bârfe, pot ceda geloziei sau pot face remarci denigratoare. Un astfel de comportament nu este nici onorabil, nici benefic pentru sine sau pentru ceilalți. Prin urmare, ar trebui să păstrați în mod constant echilibrul atunci când aveți de-a face cu promovări și recompense materiale.
Mențineți limite adecvate în interacțiunile cu colegii și superiorii
În cadrul unei organizații, interacțiunile prea frecvente între câteva persoane pot favoriza formarea de grupuri superficiale. Acest lucru poate genera suspiciuni în rândul celorlalți colegi, provocând gânduri de genul „Iar bârfesc despre noi?”. Prin urmare, mențineți limite adecvate în interacțiunile cu superiorii și colegii pentru a evita formarea de grupuri.
Când apar conflicte, practicați toleranța și învățați să vă cereți scuze
Disensiunile minore între colegi sunt ceva obișnuit. Dacă nu sunt abordate prompt și în mod adecvat, ele pot degenera în conflicte majore.După cum se spune, este mai bine să rezolvi nemulțumirile decât să le păstrezi. Când apar conflicte cu colegii, ia inițiativa de a ceda, reflectează asupra propriului rol și ia în considerare perspectivele celorlalți pentru a preveni escaladarea. Dacă un conflict s-a dezvoltat deja și tu ești cu adevărat vinovat, lasă deoparte mândria și învață să-ți ceri scuze sincer. Un pas înapoi dezvăluie o lume de posibilități; când una dintre părți ia inițiativa de a ieși din impas, vei descoperi adesea că ruptura dintre voi nu era atât de semnificativă pe cât îți imaginai.