Experții în educație consideră că acordarea unui spațiu de acțiune copiilor de doi-trei ani pentru îndeplinirea unor sarcini le favorizează independența și le dezvoltă încrederea în sine prin experiența practică, permițându-le să crească prin asumarea responsabilității.
Studiu de caz: În fiecare seară, înainte de culcare, Qinqin, în vârstă de trei ani, știe că trebuie să îndeplinească două sarcini: să strângă toate jucăriile în cutia de jucării și să pună hainele schimbate în coșul de rufe. Mama ei observă acest obicei cu o bucurie discretă, considerându-l un semn al maturității crescânde a fiicei sale. Bunica ei, însă, rămâne neconvingută, considerând că este doar un nou joc descoperit de Qinqin, pe care probabil îl va abandona odată ce se va plictisi.
Analiză: Într-adevăr, implicarea copiilor mici în treburile casnice poate fi o experiență încântătoare. Pentru copiii de doi-trei ani, treburile casnice seamănă cu un joc, oferindu-le un mijloc de a explora lumea necunoscută. În consecință, mulți experți recomandă acum să li se atribuie responsabilități simple copiilor odată ce aceștia pot înțelege instrucțiuni de bază, de obicei în jurul vârstei de doi ani și jumătate.Faptul că pot să-și ajute părinții îi face pe copiii de această vârstă să se simtă capabili și utili, sporindu-le încrederea în sine și simțul responsabilității. Acest lucru pune bazele fericirii lor viitoare. Cu toate acestea, atunci când cultivați obiceiul de a face treburi casnice, luați în considerare următoarele sugestii.
Sfatul 1: Alocați sarcini adecvate vârstei
Majoritatea copiilor cu vârsta cuprinsă între doi și trei ani au dobândit abilități de bază, cum ar fi sortarea simplă, aruncarea obiectelor la coșul de gunoi și imitarea adulților prin măturat.Începeți prin a-i pune să vă ajute la sortarea șosetelor – distingând perechile tatălui, ale mamei și ale lor – apoi așezând articolele împăturite cu grijă în locurile desemnate. Acest proces le permite copiilor să experimenteze bucuria realizării, iar acumularea unor astfel de experiențe pozitive le cultivă un sentiment de împlinire care poate dura până la vârsta adultă.
Sfat: Evitați să le cereți sarcini care depășesc capacitățile lor actuale la început, deoarece acest lucru poate duce la frustrare și la scăderea încrederii în sine.
Sugestia 2: Evitați să izolați copilul în timpul sarcinilor
Când faceți ordine în cameră, părinții pot da copilului o cârpă și îi pot arăta cum să ștergă praful de pe dulapuri. Alternativ, invitați-l să se alăture spunând:„Ce-ar fi să strângi jucăriile de pe podea? Apoi putem pune animalele înapoi în casele lor împreună?” Această abordare stârnește un interes mai mare decât emiterea unui simplu ordin „militar”. În același timp, explicați: „Punând lucrurile la locul lor, le vom găsi mai ușor mai târziu”. Deși copiii s-ar putea să nu înțeleagă pe deplin aceste concepte la început, întărirea consecventă le dezvoltă treptat înțelegerea și voința.
Sfat: Când copiii participă la treburile casnice, este mai bine să nu îi lăsați să lucreze singuri. Mamele se pot ocupa cu alte sarcini în apropiere. Acest lucru nu numai că face activitatea mai interesantă pentru copil, dar asigură și siguranța acestuia.
Sugestia 3: Evitați să interveniți în timp ce copiii lucrează
Dacă un copil nu urmează instrucțiunile părinților în timp ce lucrează, părinții nu ar trebui să renunțe complet la abordarea lor.De fapt, copiii de această vârstă au nevoie să exploreze în mod independent pentru a învăța din sarcinile lor. Dacă se confruntă în mod constant cu critici sau intervenții din partea părinților după aceea, pot simți că eforturile lor sunt în zadar și pot primi mesajul greșit că acțiunile lor îi dezamăgesc pe părinți. Acest lucru le poate submina entuziasmul viitor pentru participarea la treburile casnice.
Sfat: Dacă un copil pierde timpul în timp ce îndeplinește o sarcină, părinții ar trebui să reziste tentației de a prelua sarcina și să îi acorde suficient timp. Dacă părinții doresc să finalizeze rapid o sarcină, cel mai bine este să nu o atribuie copilului.

Sugestia 4: Încurajați copiii să termine ceea ce au început
Când atribuiți o sarcină casnică unui copil, lăsați-l să o ducă la bun sfârșit.Nu cereți perfecțiune. Dacă copilul are sarcina de a încărca rufele murdare în mașina de spălat, este inevitabil ca uneori să rămână câte o șosetă uitată. În astfel de situații, părinții ar trebui să se abțină de la a se irita, oferind doar un memento blând. Ulterior, exprimați-vă recunoștința pentru efortul lor cu căldură – poate cu un sărut sau o îmbrățișare – sau creați un carnet de sarcini cu puncte acordate pentru fiecare sarcină îndeplinită. Acest lucru stimulează entuziasmul pentru sarcinile domestice și încurajează copilul să devină un mic ajutor voluntar.
Sfat: Părinții pot afișa un program al sarcinilor cu imagini, apoi pot discuta cu copilul lor ce pot face și ce le-ar plăcea să facă, sporindu-le astfel interesul de a participa.
Linkuri
Sarcini casnice pe care copiii le fac cu plăcere
Jocul culorilor: însărcinați copilul să strângă jucăriile galbene și roșii sau alte jucării cu culori distinctive.
Arbitrul ceasului: folosiți un cronometru pentru a strânge jucăriile într-un interval de timp stabilit.
Jocul de potrivire: când împăturiți rufele, rugați copilul să împerecheze articolele similare.