Cojile de ouă sunt deosebit de predispuse la apariția agenților patogeni. Intoxicațiile alimentare cauzate de salmonella rămân foarte frecvente. La nivel global, cazurile legate de salmonella se află frecvent în fruntea statisticilor privind intoxicațiile alimentare bacteriene, iar astfel de incidente nu sunt rare în China continentală.
Bacteriile Salmonella sunt agentul cauzator al salmonelozei, o boală zoonotică transmisă între animale și oameni. Carnea și ouăle de pasăre sunt principalele surse de infecție umană cu acest agent patogen.Infecția reprezintă un risc mortal pentru copii, femeile fragile și persoanele în vârstă, compromițând în mod semnificativ sistemul imunitar al persoanelor cu sănătate slăbită. În același timp, salmonella constituie o amenințare pentru adulții sănătoși, majoritatea adulților infectați suferind de diaree care, de obicei, dispare în câteva zile. Copiii, însă, dezvoltă adesea complicații, inclusiv febră și diaree.
Fierberea timp de 8 minute este optimă
Deși ouăle pot fi contaminate cu Salmonella, prevenirea infecției este simplă: mai întâi, clătiți bine cojile sub apă curentă înainte de gătit.Acest lucru se datorează faptului că cojile ouălor se pot acoperi ușor cu fecale de pui. În timpul procesării, în special atunci când ouăle sunt parțial fierte, acestea pot fi contaminate cu salmonella din fecale, răspândind potențial boala.
Ouăle trebuie puse în apă rece sau fierbinte?
În al doilea rând, asigurați-vă că ouăle sunt bine fierte înainte de consum. Pentru siguranță, ouăle trebuie încălzite până când atât gălbenușul, cât și albușul sunt complet coagulate.Gătirea excesivă sau insuficientă nu este de dorit. Metoda optimă este: după spălarea ouălor, scufundați-le într-o oală cu apă timp de un minut, apoi aduceți-le la fierbere la foc mic. Odată ce au început să fiarbă, reduceți focul și fierbeți-le timp de 8 minute.Evitați să le fierbeți prea mult, deoarece încălzirea prelungită determină reacția ionilor ferici din gălbenuș cu ionii de sulf, formând depozite maronii de sulfură ferică care împiedică absorbția fierului.
Este dăunător să scufundați ouăle fierte în apă rece?
Mulți obișnuiesc să răcească ouăle proaspăt fierte sau aburite scufundându-le în apă rece, crezând că acest lucru ajută la răcire și la decojire.Cu toate acestea, această practică nu este recomandată. Când ouăle sunt încălzite, membrana care împiedică pătrunderea bacteriilor este deteriorată. În consecință, porii de aer din coajă nu mai acționează ca o barieră, permițând bacteriilor să pătrundă liber în ou.
Metoda corectă este să adăugați o cantitate mică de sare în timpul fierberii. Sarea nu numai că sterilizează și detoxifică, dar creează și un mic spațiu între membrana cojii și membrana albă, datorită ratelor de contracție diferite, făcând coaja mai ușor de curățat.
Care este cea mai nutritivă metodă de preparare a ouălor prăjite, a ouălor omletă și a ouălor fierte?
Pentru adulți, fierberea este metoda optimă de preparare, deși ouăle nu trebuie fierte excesiv. Fierberea timp de 5-7 minute în apă clocotită este ideală, dar asigurați-vă că sunt mestecate bine pentru a ajuta la digestie și absorbție. Pentru copii, crema de ouă la abur sau supa de ouă sunt cele mai potrivite, deoarece aceste metode descompun proteinele în forme ușor de digerat și absorbit.(În ceea ce privește rata de absorbție și digestibilitate a nutrienților: ouăle fierte sunt 100%, ouăle scrambled 97%, ouăle ușor prăjite 98%, ouăle bine prăjite 81,1%, ouăle amestecate cu apă clocotită sau lapte 92,5% și consumul crud 30%–50%).
Prăjirea excesivă a ouălor prăjite determină carbonizarea marginilor, transformând proteinele cu greutate moleculară mare din albușul de ou în aminoacizi cu greutate moleculară mică. Acești aminoacizi pot forma compuși chimici toxici la temperaturi ridicate. În plus, limitați consumul de ouă aromatizate cu ceai, deoarece substanțele acidifiante din ceai se combină cu fierul din ouă, iritând mucoasa stomacului și afectând digestia gastrointestinală.
Trei concepții greșite comune despre consumul de ouă
Concepție greșită 1: Mai multe ouă sunt mai bune pentru femeile după naștere
Nașterea epuizează rezervele fizice ale femeii, slăbește absorbția digestivă și reduce capacitatea de detoxifiere a ficatului. Consumul excesiv de ouă solicită ficatul și rinichii, putând provoca efecte adverse.Consumul excesiv de proteine generează, de asemenea, cantități semnificative de amoniac, hidroxil și compuși fenolici în intestine, ceea ce reprezintă o toxicitate considerabilă pentru organism. Acest lucru se poate manifesta prin distensie abdominală, amețeli, slăbiciune la nivelul membrelor sau chiar pierderea cunoștinței, ducând la „sindromul de intoxicație cu proteine”. Consumul de proteine trebuie calculat în funcție de capacitatea digestivă și de absorbție a organismului. În general, aproximativ trei ouă pe zi sunt suficiente pentru mamele proaspete.
Ideea greșită nr. 2: Consumul regulat de ouă crește nivelul colesterolului
Nu este adevărat. Gălbenușurile de ou conțin lecitină în cantități abundente, un emulgator puternic care descompune colesterolul și particulele de grăsime în particule minuscule. Acestea pot trece apoi fără probleme prin pereții vaselor de sânge și pot fi utilizate în totalitate de celule, reducând astfel nivelul colesterolului din sânge.Mai mult, după digestie, lecitina din gălbenușul de ou eliberează colină, care intră în fluxul sanguin și sintetizează acetilcolina. Aceasta este un neurotransmițător primar care îmbunătățește funcția creierului și retenția memoriei.
Ideea greșită nr. 3: Ouăle crude sunt mai nutritive
Consumul de ouă crude nu numai că este neigienic și predispus la contaminare bacteriană, dar este și inferior din punct de vedere nutrițional.Ouăle crude conțin avidină, care inhibă absorbția biotinei din alimente, ducând la simptome de deficit de biotină, cum ar fi pierderea poftei de mâncare, slăbiciune generală și dureri musculare. În plus, ouăle crude conțin inhibitori de tripsină care pot afecta funcția digestivă. În ceea ce privește „ouăle cu pene” – cele incubate, dar neclocite – acestea sunt și mai puțin igienice.
Fiți extrem de precauți atunci când cumpărați ouă artificiale
Pentru chinezi, pentru care alimentația este extrem de importantă, niciodată până acum consumul de alimente nu a fost însoțit de atâta teamă!
Din orezul toxic am aflat despre ceara de parafină; din șunca contaminată am descoperit diclorvosul; din ouăle de rață cu gălbenuș roșu și sosul de ardei iute am întâlnit colorantul roșu Sudan; din ingredientele pentru hotpot am identificat formaldehida;din ciuperca argintie toxică și curmalele cu miere, am aflat despre sulf; din ciuperca otrăvitoare, sulfat de cupru; din laptele praf contaminat, melamină; iar acum, expunerea „ouălor artificiale” ne-a făcut cunoștință cu alginatul de sodiu, alumul și gelatina.
De fapt, am trecut printr-o formare în domeniul cunoștințelor chimice prin crize succesive de siguranță alimentară.
Prin investigațiile sub acoperire ale jurnaliștilor asupra detaliilor centrelor de formare în domeniul „ouălor artificiale”, am fost martorii nu numai ai măiestriei abilă și bine repetată a falsificatorilor, ci și ai accesibilității alarmante a acestor ingrediente chimice. Observăm nu numai nonșalanța lor sfidătoare, ci și prosperitatea neînfrânată a întreprinderilor lor de formare în domeniul falsificării.
Apariția „ouălor artificiale” provoacă inevitabil reflecții și întrebări: cum au ajuns alginatul de sodiu, alumul și gelatina în aceste ouă, melamina în lapte, clenbuterolul și antibioticele în carnea slabă, aflatoxina (un carcinogen din grupa 1) în orezul toxic și peroxidul de benzoil, bromatul de potasiu,Bromatul de potasiu din făina contaminată – cum ar fi putut comercianții să știe și să utilizeze aceste substanțe dacă nu ar fi fost dezvoltate și introduse pe piață de personalul tehnic? De fapt, analiza modului în care au fost gestionate incidentele legate de siguranța alimentară din ultimii ani relevă o incapacitate constantă de a identifica cauzele profunde ale invențiilor tehnologice și surselor de inovare, precum și de a elimina neglijența în gestionarea materiilor prime chimice. Complicitatea personalului tehnic a fost ignorată și ascunsă în mod deliberat sau din neatenție.
Fiecare incident legat de siguranța alimentară reînnoiește inevitabil așteptările publicului în ceea ce privește siguranța alimentelor.Când principiul „știința și tehnologia sunt principalele forțe productive” este deturnat de lăcomia distorsionată, când realizările științifice sunt transformate cu lăcomie în produse care nu mai sunt exclusive pentru găini – când o mână de ingrediente chimice pot sintetiza fără efort „ouă artificiale” suficient de convingătoare pentru a fi considerate autentice – esența dezastrului provocat de om nu este niciodată departe.