II. Deznădejde profundă: De-a lungul vieții, indivizii se confruntă inevitabil cu numeroase eșecuri. Nu toată lumea dispune de mecanisme de adaptare suficiente, ceea ce duce la sentimente de deznădejde. Reacțiile emoționale care decurg din această deznădejde pot favoriza pesimismul, disperarea, pierderea încrederii și chiar o perspectivă cinică. Presiunile profesionale reprezintă cea mai gravă amenințare pentru bărbații cu funcții de conducere. Incapacitatea de a rezista acestor presiuni duce adesea la deznădejde, denumită în mod obișnuit „starea psihologică cenușie”.
III. Incapacitatea de a tolera presiunea ridicată: Trăsăturile de caracter ale bărbaților cu funcții administrative, împletite cu trăsăturile definitorii ale epocii, au favorizat un mediu de concurență acerbă. Expunerea prelungită la această atmosferă intens competitivă induce tensiune psihologică extremă, frustrare și disperare, provocând instabilitate emoțională. Când sunt copleșiți de această tensiune mentală excesivă, indivizii pierd adesea controlul asupra lor înșiși și asupra autocontrolului.
IV. Criza familială:Mediul de lucru, contextul social, schimbarea valorilor și loialitățile emoționale dintre membrii familiei pot ascunde sau declanșa crize domestice. Chiar și fără conflicte aparente, presiunea poate apărea în familie. Acest lucru îi face pe mulți bărbați cu funcții administrative să fie mereu posomorâți și nemulțumiți, devenind uneori iritabili și tulburați.
V. Lovitura bolii: Boala este cel mai probabil să provoace descurajare, iar unii pot chiar să-și piardă credința în viață.Presiunea provine din anxietatea de a-și pierde sănătatea fizică și din pierderea încrederii în recuperare. VI. Lăcomia excesivă: Dorința excesivă de bani și bogăție constituie lăcomie. Aceasta menține sistemul nervos într-o stare de tensiune permanentă, accelerând activitatea normală a creierului și creând un ritm care perturbă echilibrul fiziologic. În consecință, dăunează creierului, afectează bunăstarea mentală și slăbește organismul.
Consumul regulat de jujube proaspete poate ameliora stresul
Când se discută despre ameliorarea stresului, atenția se concentrează adesea asupra bărbaților care au responsabilități pe termen lung la locul de muncă, în familie și în societate. Cu toate acestea, simplul fapt de a mânca zilnic câteva jujube proaspete, crocante și dulci, poate ajuta la reducerea stresului.
Jujubele proaspete conțin vitamina C în cantități abundente, care ajută la secreția de cortizol. Deoarece coaja lor este bogată în fibre insolubile, evitați să le înghițiți întregi; în schimb, mestecați-le bine pentru a preveni disconfortul, cum ar fi balonarea.Într-adevăr, actul de a mesteca încet servește ca metodă de eliberare a tensiunii și de calmare a minții. În plus, evitați consumul de jujube proaspete pe stomacul gol sau înainte de culcare, deoarece acest lucru poate provoca arsuri la stomac. Angajații de birou pot considera benefic consumul de jujube proaspete ca gustare la mijlocul dimineții, în jurul orei zece, sau ca gustare după-amiaza, între ora trei și patru.
În plus, consumul regulat de jujube proaspete ajută la prevenirea calculilor biliari. Fibrele insolubile substanțiale din coaja lor reduc reabsorbția acizilor biliari în timpul circulației enterohepatice. Cu o cantitate mai mică de acizi biliari, probabilitatea formării calculilor este, în consecință, diminuată.Jujubele proaspete sunt dulci, crocante și suculente, dar nu se păstrează bine. La temperatura camerei, își pierd prospețimea și crocanța în câteva zile. Păstrarea prelungită la frigider duce, de asemenea, la pierderea vitaminei C. Prin urmare, evitați să cumpărați prea multe dintr-o dată; cumpărați doar ceea ce veți consuma imediat. Pentru a ameliora stresul, luați în considerare și alte alimente bogate în vitamina C, cum ar fi kiwi, portocale, mandarine, conopidă și sparanghel.