Vinul roșu este considerat pe scară largă o băutură excelentă pentru menținerea unui ten tânăr și întârzierea îmbătrânirii. În realitate, indiferent de tipul de alcool, cheia pentru a determina dacă este dăunător sau benefic constă în consumul moderat. Astăzi, haideți să demontăm câteva mituri comune legate de alcool.
Mitul 1: Amestecarea alcoolului cu băuturi răcoritoare este la modă
Amestecarea băuturilor alcoolice cu băuturi răcoritoare a devenit un obicei la modă. Vin roșu cu Sprite, whisky cu ceai negru cu gheață, bere cu cola... combinațiile sunt nelimitate. Deoarece aceste amestecuri au un conținut mai scăzut de alcool, ele seamănă mai mult cu băuturile răcoritoare, ceea ce le face populare pentru mulți.Cu toate acestea, experții avertizează că băuturile carbogazoase utilizate de obicei pentru amestecare eliberează dioxid de carbon în stomac, forțând alcoolul să pătrundă rapid în intestinul subțire. Intestinul subțire absoarbe alcoolul mult mai repede decât stomacul, crescând astfel efectele nocive.
Mai mult, amestecarea băuturilor cu alcool poate părea că diluează concentrația, dar de multe ori încurajează consumul excesiv. Inițial, consumatorii percep acest amestec ca pe o simplă băutură și o consumă fără restricții. Până când efectele alcoolului devin vizibile, au băut deja mult mai mult decât intenționaseră.
Mitul 2: Băuturile spirtoase albe sunt dăunătoare, vinul roșu este hrănitor
Mulți cred că băuturile spirtoase albe sunt dăunătoare pentru sănătate, în timp ce vinul roșu este benefic și poate fi consumat în cantități mai mari. Ideea că vinul roșu promovează sănătatea este de mult timp profund înrădăcinată în percepția publică.Beneficiile pretinse ale vinului roșu au fost larg promovate în ultimii ani, inclusiv prevenirea bolilor de inimă, Alzheimer și Parkinson. Cu toate acestea, această opinie nu se aplică celor care suferă de boli hepatice alcoolice. Vinul roșu, fiind o băutură alcoolică, acumulează conținut de alcool care dăunează ficatului, mai degrabă decât sănătății. Prin urmare, indiferent dacă alcoolul provine din baijiu, bere sau vin roșu, consecințele sunt identice.
Experții indică faptul că consumul săptămânal de alcool nu trebuie să depășească 140 de grame pentru bărbați și 70 de grame pentru femei, deoarece depășirea acestor limite crește riscul de boli hepatice alcoolice. 140 de grame de alcool echivalează cu 3-4 liang (aproximativ 150-200 ml) de baijiu cu 50% ABV. Acest lucru înseamnă că bărbații adulți nu trebuie să depășească 3-4 liang de baijiu cu 50% ABV pe săptămână, în timp ce consumul de vin roșu trebuie limitat la 1-2 liang pe zi.
Mitul 3: Înroșirea feței la consumul de alcool înseamnă că persoana respectivă este mai puțin predispusă la intoxicație
„Cei care se înroșesc la consumul de alcool sunt mai puțin predispuși la intoxicație” este o frază folosită adesea la banchete pentru a încuraja consumul de alcool. Cu toate acestea, intoxicația nu are prea multă legătură cu culoarea feței.
Unii cred că înroșirea feței după consumul de alcool este benefică, considerând că aceasta indică o bună circulație sanguină care descompune rapid alcoolul, prevenind astfel intoxicația.Experții contrazic această idee, afirmând că toleranța la alcool variază semnificativ de la o persoană la alta și nu are nicio legătură cu culoarea feței. Percepția comună că persoanele care se înroșesc după ce beau rămân treze se datorează două factori: de obicei, acestea sunt mai puțin presate să bea, consumând cantități mai mici, și adesea se simt somnoroase după ce beau, recuperându-se complet după un pui de somn de 15-30 de minute. În schimb, persoanele care rămân palide își evaluează adesea greșit limitele, consumând alcool în exces în timp ce sunt foarte stimulate.
Mitul 4: Carne afumată și cârnați ca garnitură
Nu beți niciodată pe stomacul gol în timpul reuniunilor. Dacă nu este posibil să mâncați înainte, consumați întotdeauna alimente împreună cu băuturile.Este esențial să evitați să combinați alcoolul cu pește sărat, cârnați sau carne afumată. Aceste produse afumate și conservate conțin niveluri ridicate de coloranți și nitrozamine. Atunci când reacționează cu alcoolul, acestea nu numai că afectează ficatul, dar și membranele mucoase ale gurii și esofagului, putând provoca cancer.
Pentru a minimiza impactul alcoolului asupra stomacului și ficatului și pentru a reduce riscul de steatoză hepatică, este recomandabil să consumați ceva înainte de a bea. Opțiunile includ un pahar de lapte sau câteva ouă și carne, deoarece aceste alimente bogate în proteine se pot lega de alcool în stomac, reducând absorbția acestuia.
Mitul 5: „Sentimentele profunde cer o singură înghițitură”
Unele persoane preferă să bea repede, îndemnându-i frecvent pe ceilalți cu fraze precum „sentimentele profunde cer o singură înghițitură, sentimentele superficiale o înghițitură” sau „hai să mai bem una”.
În realitate, consumul de alcool ar trebui să fie lent, nu rapid. Consumul rapid determină creșterea rapidă a nivelului de etanol din sânge, ceea ce duce la intoxicare mai rapidă. Consumul lent permite organismului să aibă suficient timp pentru a descompune etanolul, reducând acumularea acestuia și făcând mai dificilă îmbătarea.
Mitul 6: Fumatul și consumul de alcool merg mână în mână
Unii cred că „o țigară și un pahar de vin sunt o combinație divină”.„ Mai ales când consumul de alcool este în plină desfășurare și ți se oferă o țigară, chiar și cei care nu fumează de obicei ar putea accepta, spunând „Este o ocazie rară să fii atât de vesel astăzi”.
Cu toate acestea, adevărul este că fumatul în timp ce consumi alcool dăunează atât ficatului, cât și plămânilor. Nicotina din țigări slăbește efectele alcoolului asupra organismului, „amorțind” efectiv simțurile, ceea ce duce la o creștere semnificativă a consumului de alcool fără să-ți dai seama.
Mitul 7: Numai băuturile spirtoase cu grad alcoolic ridicat au efect
În viața de zi cu zi, unii cred că băuturile spirtoase cu grad alcoolic scăzut sunt doar alcool diluat cu apă, lipsit de putere, în timp ce varietățile cu grad alcoolic ridicat, adesea pe bază de cereale, oferă o stare de euforie mai satisfăcătoare, fără mahmureală.
În realitate, băuturile spirtoase cu grad alcoolic ridicat conțin o concentrație mai mare de alcool. Deoarece peste 90% din alcoolul care intră în organism este metabolizat de ficat, cantitățile mari pun o presiune crescută asupra capacității sale de detoxifiere. Cu cât gradul alcoolic este mai ridicat și consumul mai mare, cu atât leziunile ficatului sunt mai grave.Mai mult, ficatul are nevoie de multiple enzime și vitamine pentru a descompune alcoolul. Cu cât conținutul de alcool este mai mare, cu atât consumul organismului de enzime și vitamine este mai mare. Mitul 8: Cu cât se bea mai mult, cu atât funcția de detoxifiere a ficatului este mai bună Majoritatea pacienților cu „boală hepatică alcoolică” sau ciroză alcoolică sunt persoane cu o toleranță ridicată la alcool.În realitate, o toleranță ridicată indică doar o rezistență mai mare la alcool și o capacitate îmbunătățită de a metaboliza etanolul în acetaldehidă. Astfel, o capacitate ridicată de a consuma alcool nu înseamnă un metabolism hepatic superior sau capacități de detoxifiere; daunele cauzate de alcool rămân neschimbate.Pentru cei care suferă deja de boală hepatică alcoolică, cea mai eficientă metodă de a opri deteriorarea ficatului rămâne tratamentul farmacologic activ. Medicamentele utilizate în mod obișnuit includ comprimatele Kuaifu Liver Protection Tablets care conțin schisandrină B, silimarină și preparate cu acid glicirizic. Dintre acestea, schisandrina B elimină în mod eficient radicalii liberi și peroxizii lipidici, protejând astfel hepatocitele.
Mitul 9: Renunțarea bruscă la alcool dăunează organismului
Mulți indivizi sunt sfătuiți de medici să se abțină de la consumul de alcool din motive de sănătate, dar o proporție semnificativă nu reușește să se abțină. Unii chiar își justifică continuarea obiceiurilor de consum de alcool afirmând că „renunțarea bruscă este dăunătoare pentru sănătate”.
Experții clarifică faptul că noțiunea de „renunțarea bruscă dăunează sănătății” se referă de fapt la simptomele de sevraj. Persoanele dependente de alcool pot prezenta tremurături, palpitații, convulsii sau vărsături în cazul renunțării bruște. Cu toate acestea, tocmai în acest moment abstinența este crucială, nu o scuză pentru a bea puțin pentru a ameliora simptomele. Există medicamente adecvate din punct de vedere clinic pentru a gestiona eficient astfel de simptome de sevraj.
Mitul 10: Inducerea vărsăturilor prin stimularea gâtului după intoxicație
În situațiile de consum social de alcool, mulți recurg la „tactica secretă” de a-și stimula gâtul pentru a induce vărsături după un consum excesiv, crezând că acest lucru ameliorează disconfortul și chiar permite continuarea consumului de alcool. Experții avertizează că aceasta este o „practică periculoasă”.
Inducerea vărsăturilor trebuie încercată numai în stare de sobrietate sau sub supraveghere medicală. Persoanele intoxicate, având conștiința afectată, sunt foarte susceptibile la aspirarea vărsăturilor, ceea ce poate provoca sufocare și chiar poate pune viața în pericol. În plus, vărsăturile violente cresc presiunea intraabdominală, putând duce la hemoragie gastrică și provocând refluxul conținutului duodenal, declanșând pancreatită acută și alte urgențe.
Mitul 11: Ceaiul sau cafeaua tare te pot trezi din beție
Unii cred că consumul de ceai sau cafea tare după consumul de alcool are un efect „de trezire”, dar aceasta este o concepție greșită. Consumul de ceai tare după consumul de alcool permite substanțelor precum cofeina să exercite rapid un efect diuretic, favorizând intrarea prematură a acetaldehidei (o substanță foarte iritantă pentru rinichi) în rinichi înainte de a fi descompusă în acid acetic, deteriorând astfel rinichii.
Componenta principală a cafelei, cafeina, stimulează sistemul nervos central și mușchii. Consumul de cafea după consumul de alcool face ca creierul să treacă de la inhibiție extremă la excitație extremă, dilată vasele de sânge, accelerează circulația și crește semnificativ efortul cardiovascular. Daunele rezultate pentru organism pot fi de multe ori mai mari decât cele cauzate de alcoolul consumat singur, putând chiar induce hipertensiune arterială.
Mitul 12: Consumul de iaurt ameliorează mahmureala și protejează ficatul
Absorbția alcoolului în tractul gastro-intestinal este relativ scăzută. În mucoasa gastrică există doar o cantitate mică de alcool dehidrogenază pentru a metaboliza alcoolul, 90%-98% din etanol necesitând în continuare metabolizarea ficatului.Prin urmare, consumul de iaurt reduce doar leziunile mucoasei gastrice și încetinește absorbția alcoolului; nu protejează ficatul. Cea mai eficientă metodă de prevenire a leziunilor hepatice rămâne reducerea consumului de alcool.
Mitul 13: Alcoolul ajută la somn?