Diabetul se numără printre cele mai răspândite afecțiuni cronice care afectează persoanele de vârstă mijlocie și vârstnice. Cercetările actuale indică faptul că pacienții diabetici se confruntă cu riscuri crescute de tulburări cognitive, cum ar fi demența. Multe persoane cu diabet exprimă confuzie: cum poate această afecțiune să ducă și la declin cognitiv? Studiile clinice sugerează că mai mulți factori cheie stau la baza acestui risc crescut de demență la pacienții diabetici.Diabetul poate afecta atât arterele cerebrale mari, cât și arterele cerebrale mai mici și microvasele, ducând la blocaje vasculare care afectează alimentarea cu sânge a creierului sau provoacă accidente vasculare cerebrale. Ischemia cerebrală cronică poate deteriora fibrele de conducere, perturbând conexiunile dintre structurile corticale și subcorticale și afectând funcția cognitivă. Creșterea permeabilității barierei hematoencefalice la pacienții diabetici permite, de asemenea, celulelor imune și mediatorilor să migreze în creier, contribuind la procesele neurodegenerative și afectând funcția creierului.
2. Glicotoxicitate.Hiperglicemia prelungită poate perturba metabolismul neuronal, sinteza proteinelor și expresia genelor, accelerând degenerarea neuronală și atrofia corticală. În plus, hiperglicemia induce hiperosmolaritate în interstițiile țesutului cerebral, în special în creierul persoanelor în vârstă cu modificări aterosclerotice. Acest lucru favorizează eliberarea de factori tisulari nocivi (cum ar fi factorul de necroză tumorală și interleukinele), afectând arhitectura țesutului cerebral și precipitănd afectarea cognitivă.
3. Rezistența la insulină. Rezistența la insulină crește nivelurile serice de insulină, reducând în același timp sensibilitatea țesuturilor la insulină, ceea ce duce la anomalii metabolice. Acest lucru afectează eliminarea de către creier a substanțelor neurotoxice specifice demenței, cum ar fi proteinele β-amiloid și tau. Acumularea acestor substanțe poate provoca disfuncții cerebrale sau atrofie.
4. Hipoglicemia. Țesutul cerebral depinde de glucoză pentru metabolismul energetic. În timpul episoadelor hipoglicemice, utilizarea glucozei de către creier este împiedicată, afectând funcția cerebrală. În plus, procesul de corectare a hipoglicemiei provoacă leziuni secundare, exacerbând moartea neuronală în cortexul cerebral și hipocampus. Hipoglicemia recurentă poate provoca tulburări de memorie, încetinirea reacțiilor sau chiar demență.