Ce trebuie să știți despre sarcina la vârsta maternă avansată
În prezent, multe femei amână sarcina și nașterea. Deși circumstanțele individuale variază, toate femeile însărcinate peste 30 de ani se confruntă cu preocupări similare, în special în ceea ce privește problemele de sănătate. Mai ales după împlinirea vârstei de 35 de ani, puteți fi clasificată ca având o sarcină la vârsta maternă avansată, aparent plină de riscuri. Acest lucru se datorează faptului că ovulele încep să îmbătrânească, ceea ce duce la scăderea ratei de concepție și la creșterea riscului de anomalii fetale.Prin urmare, viitoarele mame trebuie să se pregătească temeinic pentru a crește cu încredere o generație viitoare sănătoasă. Rata de concepție mai scăzută și anomalii cromozomiale mai frecvente în primele stadii ale sarcinii Fie că este vorba de prima sarcină sau de nașteri ulterioare, femeile care au vârsta de 35 de ani sau mai mult la momentul nașterii sunt clasificate din punct de vedere medical ca având o vârstă maternă avansată.Vârsta unei femei este strâns legată de calitatea ovarelor și a ovulelor. Pe măsură ce femeile îmbătrânesc, ovulele se deteriorează treptat și funcția ovariană scade, reducând ratele de fertilitate. Chiar și atunci când are loc concepția, probabilitatea de avort spontan și anomalii fetale crește.
Datorită unor factori precum scăderea funcției ovariene și îmbătrânirea ovulelor, femeile mai în vârstă se confruntă cu un risc crescut de pierdere timpurie a sarcinii prin degenerarea embrionară, ceea ce duce la rate mai mari de infertilitate și avort spontan precoce. În plus, crește și probabilitatea anomaliilor cromozomiale în stadiile inițiale ale diviziunii embrionare.
Strategii de adaptare: ajustarea mentalității și a stilului de viață
Acceptați realitatea riscurilor crescute ale sarcinii, pregătiți-vă mental și străduiți-vă să mențineți o stare de spirit relaxată.
Mergeți regulat la controalele prenatale, mențineți o rutină zilnică constantă și o dietă echilibrată și evitați nopțile târzii și oboseala excesivă.
Sfaturi: Gestionarea creșterii în greutate în timpul sarcinii
Viitoarele mame cu vârsta maternă avansată ar trebui să acorde o atenție deosebită gestionării greutății în timpul sarcinii. Pe lângă controlul alimentației, exercițiile fizice adecvate sunt benefice, deși acestea ar trebui începute numai după stabilizarea sarcinii. Practicarea a 30 de minute de exerciții fizice de trei ori pe săptămână poate stimula în mod eficient metabolismul, îmbunătăți rezistența și ajuta atât la naștere, cât și la recuperarea postnatală.
Ce constituie o creștere în greutate adecvată pe parcursul sarcinii?Acesta depinde de IMC-ul mamei înainte de sarcină. Pentru cele cu un IMC normal înainte de sarcină, creșterea în greutate trebuie controlată între 11 și 13 kilograme. Viitoarele mame cu un IMC semnificativ crescut înainte de sarcină trebuie să acorde o atenție deosebită creșterii în greutate în timpul sarcinii. Întrebarea mamei: Este necesară suplimentarea cu progesteron în timpul sarcinii timpurii? Progesteronul ajută la stabilizarea stării fătului, dar este în esență un medicament terapeutic, nu unul preventiv.Adică, atunci când o femeie însărcinată prezintă semne de avort spontan, medicul poate prescrie progesteron pentru a stabiliza mucoasa uterină și a asigura implantarea embrionului. Orice sângerare în timpul sarcinii timpurii, indiferent de volum sau de culoarea sângelui (roșu aprins sau maroniu), trebuie considerată un semn potențial de avort spontan și necesită examinare medicală. Cu toate acestea, dacă starea viitoarei mame este stabilă, nu este necesară suplimentarea cu progesteron doar ca măsură preventivă împotriva unui posibil avort spontan.
Riscuri la mijlocul sarcinii: placenta praevia, hipertensiune, hiperglicemie
Anomaliile cromozomiale constituie tulburări congenitale. De exemplu, sindromul Down apare din cauza unei copii suplimentare a cromozomului 21, ceea ce duce la anomalii intelectuale sau structurale la făt. Viitoarele mame pot confirma starea de sănătate a fătului prin teste de screening cromozomial, cum ar fi prelevarea de vilozități corionice la începutul sarcinii sau screeningul pentru sindromul Down din sângele matern la mijlocul sarcinii.
În plus, femeile însărcinate mai în vârstă constituie un grup cu risc ridicat de placenta praevia, hipertensiune gestatională și diabet gestational. Ecografiile regulate, monitorizarea tensiunii arteriale, testarea proteinelor din urină și screeningul pentru diabetul gestational sunt esențiale pentru evaluarea sănătății materne. Aceste proceduri sunt acum incluse în mod obișnuit în îngrijirea prenatală; femeile însărcinate trebuie să se prezinte punctual la toate programările stabilite.
Abordarea managementului: controale regulate și controlul alimentației
Femeile însărcinate în vârstă prezintă un metabolism mai lent și se confruntă cu riscuri crescute de hipertensiune gestatională și diabet. În consecință, managementul alimentației trebuie să acorde prioritate unei alimentații echilibrate și surselor de nutrienți de înaltă calitate. Aportul zilnic trebuie să cuprindă șase grupe de alimente:
1. Cereale: alimente bogate în amidon, cum ar fi orez, tăiței și cartofi.
2. Fructe: consumați zilnic două porții de mărimea pumnului, evitând sucurile înlocuitoare.
3. Lactate: cum ar fi laptele proaspăt. Suplimentați calciul cu 1-2 căni (240 ml) de lapte cu conținut redus de grăsimi pe zi.
4. Legume și fructe: încercați să consumați zilnic trei boluri (aproximativ 300 g în total) de legume.Dacă nu consumați legume la micul dejun, asigurați-vă că le consumați în cantități mai mari la prânz și cină, pentru a suplimenta aportul de fibre alimentare și nutrienți, prevenind constipația. 5. Ouă, fasole, pește și carne: consumați pește și carne în porții moderate la fiecare masă. Sursele de proteine vegetale de înaltă calitate, cum ar fi tofu uscat sau tofu, pot înlocui parțial carnea pentru a reduce aportul de colesterol. Rețineți că jumătate de bloc de tofu ambalat echivalează cu o porție din acest grup alimentar. În plus, femeile însărcinate pot consuma pește de adâncime de trei ori pe săptămână pentru a suplimenta DHA.În plus, femeile însărcinate pot consuma pește de adâncime de trei ori pe săptămână pentru a suplimenta DHA. 6. Grăsimi și uleiuri: Evitați consumul excesiv, în special de grăsimi animale, alegând bucăți mai slabe. Metodele de gătit ar trebui să minimizeze tehnicile cu conținut ridicat de ulei, cum ar fi prăjirea sau prăjirea în ulei.