Zicala „O plimbare după cină te menține sănătos până la 99 de ani” nu are o bază științifică. Din punct de vedere digestiv, stomacul este plin după masă și necesită un aport suficient de sânge pentru digestia inițială. O scurtă odihnă după masă asigură un flux sanguin mai mare către tractul gastro-intestinal.
Dacă se merge imediat după masă, sângele trebuie deviat către alte părți ale corpului, reducând aportul de sânge către tractul gastro-intestinal și împiedicând digestia completă a alimentelor. În plus, sucurile digestive din stomac sunt produse ca răspuns la reflexul condiționat declanșat de alimentele ingerate; numai când stomacul este plin, sucurile gastrice pot fi secretate în cantitate abundentă.Plimbarea după masă determină contracția rapidă a stomacului în timpul mișcării, propulsând prematur alimentele digerate inadecvat în intestinul subțire. Acest lucru împiedică descompunerea și absorbția completă a nutrienților. Pentru unele persoane, senzația de „saturație” indică doar distensia gastrică, în timp ce nutrienții rămân neabsorbiți, lăsând organismul într-o stare de „foame”.Grăbirea de a merge imediat după masă deviază inevitabil fluxul sanguin către sistemul musculo-scheletic, întârziind astfel secreția digestivă și perturbând funcția gastrică normală. Acest lucru poate induce cu ușurință dispepsie funcțională.
Anumite persoane, cum ar fi cele cu ptoză gastrică, ar trebui să evite mersul pe jos după mese. Aceste persoane ar trebui să minimizeze chiar și mișcările ușoare după masă, optând în schimb pentru zece minute de repaus în poziție culcată.Cu stomacul plin după masă, activitatea în poziție verticală crește vibrațiile gastrice, punând o presiune suplimentară asupra stomacului și putând provoca sau agrava ptoza gastrică. Pacienții cu boli cardiovasculare sau cerebrovasculare ar trebui să evite strict exercițiile fizice după masă. Creșterea activității gastrointestinale după masă crește fluxul sanguin către tractul digestiv, reducând corespunzător fluxul sanguin cerebral și agravând starea lor.
În plus, mersul pe jos după masă este dăunător pentru persoanele cu boli coronariene, hipertensiune, arterioscleroză cerebrală, diabet, tulburări esofagiene cronice sau pentru cei care au suferit o intervenție chirurgicală gastrică. Poate declanșa angină pectorală, agrava amețelile, senzația de plenitudine și disconfortul abdominal superior, hipotensiunea ortostatică, bătăile premature, tahicardia și fibrilația atrială paroxistică.
Mai mult, în lunile de iarnă, când temperaturile sunt scăzute, există diferențe semnificative de temperatură între interior și exterior în mediile de luat masa. Dacă o persoană se înroșește și transpiră în timp ce mănâncă și apoi părăsește în grabă restaurantul pentru a merge pe frigul pătrunzător, contracția bruscă a glandelor sudoripare și a rețelelor capilare subcutanate poate induce cu ușurință dureri de cap cauzate de vântul rece, crescând în același timp sarcina de alimentare cu sânge a inimii.Prin urmare, este recomandabil să stați liniștit timp de 30 de minute după masă, odihnindu-vă ochii și mintea înainte de a relua activitatea.