Tatuarea sprâncenelor implică introducerea verticală a acelor în piele, provocând un disconfort semnificativ. Datorită numărului limitat de ace utilizate per sesiune, procesul de colorare este îndelungat. În schimb, tehnicile de broderie utilizează ace introduse la un unghi de 45 de grade, ceea ce reduce durerea. Mai mult, broderia permite introducerea mai multor ace per sesiune, scurtând astfel durata totală a procedurii.
Majoritatea femeilor au obiceiul de a se machia imediat după trezire, sprâncenele fiind o zonă cheie care necesită atenție. Sprâncenele prost desenate pot afecta aspectul unei persoane, iar refacerea lor inevitabil duce la pierderea de timp. Există o metodă pentru a obține sprâncene atractive permanent: tatuarea sau brodarea. Cu toate acestea, există anumite diferențe între aceste două tehnici. Să examinăm ce implică aceste diferențe.
Metoda
Microbladingul implică introducerea verticală a acelor în piele, ceea ce provoacă un disconfort mai mare. Datorită numărului limitat de ace utilizate per inserție, procesul de colorare durează mai mult. Broderia, însă, utilizează ace introduse la un unghi de 45 de grade, ceea ce duce la un disconfort mai mic. Mai mult, broderia utilizează un număr mai mare de ace per inserție, necesitând astfel mai puțin timp.
Instrumente
Tatuarea sprâncenelor utilizează un singur ac sau trei ace, asistate de un dispozitiv electric, pentru a depune pigmentul în piele cu o singură mișcare a acului. Microbladingul utilizează 12 sau 16 ace dispuse la un unghi de 45 de grade pentru a ridica și depune o cantitate mai mare de pigment în piele cu o singură mișcare, similar cu broderia. Această tehnică este complet manuală, nefiind necesară asistența electrică.
Materiale
Microbladingul utilizează de obicei pigmenți lichizi cu vâscozitate mai mică. Broderia, însă, utilizează pigmenți sub formă de pastă cu vâscozitate mai mare. Această vâscozitate facilitează penetrarea mai ușoară a pigmentului sub piele cu acul, rezultând o retenție superioară a culorii.
Eficacitate
Microbladingul provoacă traume minime și evită amestecarea cu melanina naturală a pielii, prevenind astfel distorsionarea culorii. În schimb, tatuajul riscă să pătrundă prea adânc. Dacă pigmentul este introdus din greșeală în straturile mai adânci și se combină cu melanina pielii, acesta poate deveni verzuie sau albăstruie, un rezultat dificil de corectat.