1. După nașterea unui copil, indiferent de sex, ar trebui evitată confuzia în ceea ce privește numirea, îmbrăcămintea și alegerea articolelor de uz zilnic. Acest lucru împiedică copilul să dezvolte de la o vârstă fragedă o conștiință ambiguă a genului față de sine și față de ceilalți, ceea ce ar putea influența orientarea sa sexuală.Așteptarea ca un copil să fie de un anumit sex, preferința părinților pentru fii sau fiice sau îmbrăcarea deliberată a fetelor în haine de băieți sau a băieților în haine de fete pot afecta identitatea de gen a copilului, ducând la schimbări de personalitate și comportament mai târziu în viață.Odată ce copiii pot înțelege limbajul, părinții ar trebui să integreze educația sexuală în viața de zi cu zi. Distincțiile clare între sexe ar trebui menținute în activități precum îmbăierea, îmbrăcarea, îngrijirea și alegerea jucăriilor. În plus, cărțile, revistele, ilustrațiile, filmele și povestirile pot ghida copiii să observe creșterea și reproducerea animalelor și plantelor. Acest lucru favorizează o înțelegere naturală a reproducerii, ajutând copiii să îmbrățișeze natura, să prețuiască umanitatea, să înțeleagă esența vieții și, astfel, să-și completeze formarea identității de gen.
3. Explorarea liberă a propriului corp servește ca o bază solidă pentru o educație sexuală sănătoasă. În cadrul vieții de familie, părinții ar trebui să profite de momentele potrivite – cum ar fi în timpul băii sau înainte de culcare – pentru a le prezenta copiilor în mod natural propriul corp. Ar trebui să se pună un accent deosebit pe ajutarea copiilor să înțeleagă că organele reproductive nu sunt mai misterioase decât alte părți ale corpului. În plus, părinții ar trebui să-i îndrume pe copii să mențină igiena personală și să cultive obiceiuri de igienă sănătoase.
4. Când copiii pun întrebări despre sexualitate, părinții nu ar trebui să le evite. În schimb, ar trebui să ofere răspunsuri folosind un limbaj și metode pe care copilul le poate înțelege și accepta, satisfăcându-le astfel curiozitatea și setea de cunoaștere.
5. Comportamentul exemplar al părinților înșiși este crucial. O relație caracterizată de afecțiune sinceră, armonie și standarde morale înalte constituie un exemplu pozitiv pentru copii. Acest lucru favorizează iubirea pentru viață și o atitudine sănătoasă față de sexualitate.
6. Întrebările frecvente ar trebui abordate în mod adecvat. De exemplu, când este întrebat cum se nasc copiii, se poate începe prin a explica cum înfloresc plantele și dau roade, apoi se poate face legătura cu sexualitatea și reproducerea umană. Analogii extrase din comportamentul reproductiv al animalelor pot servi, de asemenea, ca exemple ilustrative. Oferirea unei introduceri simple în fiziologia reproducerii umane ajută copiii să înțeleagă conceptul.În concluzie, atunci când se educă copiii despre sexualitate, trebuie să fim sinceri, fără a complica prea mult lucrurile; ar trebui să le încurajăm curiozitatea, amânând în mod natural detaliile specifice care vor fi explorate în viața lor viitoare.