Părinții, luați notă: trei greșeli comune în creșterea copiilor pe care trebuie să le evitați (Rețeaua de sănătate publică)
Faptul că aveți o educație înaltă sau o vastă experiență de viață și profesională nu se traduce automat în abilități parentale. Creșterea copiilor necesită o atenție meticuloasă, o investiție semnificativă de timp și o răbdare imensă. Creșterea unui copil necesită eforturi sincere; lipsa cunoștințelor fundamentale despre creșterea copiilor poate duce inevitabil la diverse provocări pe parcurs.
I. Concepții greșite comune despre creșterea copiilor
1. Concepția greșită nr. 1: atenție excesivă
Mulți părinți de astăzi manifestă o atenție și o preocupare excesive față de copiii lor. Deși acest lucru provine din dragostea părintească, iar monitorizarea dezvoltării unui copil este adecvată, atenția excesivă poate să nu fie benefică pentru bunăstarea psihologică a acestuia.Copiii pot să nu aprecieze o astfel de atenție excesivă, putând dezvolta resentimente. Mai mult, părinții care se concentrează excesiv asupra copilului lor nu numai că sacrifică mult timp și energie, dar și împiedică dezvoltarea naturală a copilului.
2. Ideea greșită nr. 2: suprimarea plânsului copilului
Unii părinți își mustră imediat copilul când îl aud plângând sau folosesc diverse metode pentru a-l opri din plâns, fie prin persuasiune, fie prin forță. Indiferent de abordare, astfel de acțiuni sunt dăunătoare pentru creșterea copilului.Plânsul este absolut normal în perioada sugarului și a copilăriei timpurii. Părinții nu pot suprima complet lacrimile unui copil, deoarece acest lucru poate provoca frustrare reprimată și suferință nerezolvată, ceea ce poate duce la îmbolnăvire. Mai mult, atunci când abilitățile lingvistice ale unui copil sunt încă în dezvoltare, plânsul este adesea doar un mijloc de a comunica nevoile, mai degrabă decât un comportament nejustificat. Prin urmare, părinții ar trebui să încerce mai întâi să înțeleagă cauza care stă la baza acestui comportament.
3. Ideea greșită nr. 3: Copilul este pe primul loc
În unele familii, odată ce se naște un copil, toată lumea îl pune în centrul atenției. Adulții se învârt în jurul fiecărui capriciu al copilului, iar starea de spirit a copilului dictează starea emoțională a familiei. Această abordare este problematică.Pe de o parte, acordarea unei priorități excesive copilului poate favoriza dezvoltarea unui sentiment de îndreptățire încă de la o vârstă fragedă, ceea ce poate duce la o atitudine arogantă mai târziu în viață. Pe de altă parte, transformarea copilului în centrul absolut al tuturor lucrurilor poate exacerba conflictele familiale și poate tensiona direct relația conjugală.
II. Considerații cheie în îngrijirea copiilor
Deși îngrijirea copiilor implică numeroase considerații, elementele esențiale sunt simple.În primul rând, părinții trebuie să învețe să-și înțeleagă copilul, inclusiv să recunoască schimbările din comportamentul său și motivele din spatele acestora. Numai prin înțelegerea promptă a schimbărilor fizice, psihologice și emoționale se poate oferi îngrijirea adecvată. În al doilea rând, părinții ar trebui să-și respecte și să-și tolereze copilul, evitând constrângerea sau impunerea unor standarde excesiv de ridicate. În cele din urmă, petrecerea timpului de calitate cu copilul este vitală, aducând beneficii mari atât dezvoltării psihologice, cât și fizice.