„Mâncarea este servită, mâncați cât este caldă!” este un refren obișnuit la ora mesei. Deși mâncarea are un gust mai bun când este fierbinte, consumul constant de mese excesiv de fierbinți poate declanșa diverse tulburări ale tractului digestiv, inclusiv cancer esofagian. Experții observă că mucoasa esofagiană este extrem de delicată, tolerând doar temperaturi între 50 și 60 °C. Depășirea acestui interval riscă să provoace arsuri ale membranei mucoase. Expunerea repetată poate provoca modificări structurale, care pot duce la dezvoltarea de tumori.Prin urmare, temperatura cea mai potrivită pentru alimente nu este nici rece, nici fierbinte, ci ideal ar fi în jur de 40 °C. De ce consumul de alimente foarte fierbinți poate provoca cancer esofagian Cercetările tot mai numeroase indică o corelație puternică între consumul de alimente excesiv de fierbinți și cancerul esofagian. Mucoasa internă a esofagului uman este extrem de delicată și poate rezista doar la temperaturi cuprinse între 50 °C și 60 °C. Temperaturile care depășesc acest interval pot provoca arsuri ale mucoasei.Consumul frecvent de alimente fierbinți, cum ar fi tocanele picante sau preparatele la oală, poate provoca leziuni grave mucoaselor din gură, esofag și stomac. Dacă leziunile mucoasei nu sunt complet vindecate înainte de a fi expuse din nou la căldură, expunerea repetată poate duce la ulcerații superficiale ale mucoasei, putând provoca inflamații cronice ale mucoasei bucale, leucoplazie bucală, esofagită sau gastrită atrofică.În timp, acest lucru poate induce modificări ale țesutului mucoasei, putând duce la apariția unor leziuni maligne.
În același timp, persoanele care mănâncă în grabă, consumă băuturi alcoolice tari, au o predilecție pentru ardeii iuți sau mănâncă frecvent alimente murate sunt, de asemenea, grupuri cu risc ridicat de cancer esofagian.Obiceiurile alimentare nesănătoase, cum ar fi mâncatul prea repede, consumul de băuturi alcoolice tari și preferința pentru ardeii iuți, pot provoca cu ușurință leziuni ale mucoasei esofagiene și inflamații cronice. Substanțele precum aflatoxinele și nitrozaminele prezente în alimentele murate sunt cancerigene semnificative; expunerea repetată la acestea poate duce la hiperplazie atipică a celulelor epiteliale esofagiene, putând culmina cu modificări canceroase.
Care sunt cauzele frecvente ale cancerului esofagian?
Distribuția cancerului esofagian este asociată cu factori precum vârsta, sexul, ocupația, etnia, locația geografică, mediul de viață, obiceiurile alimentare și susceptibilitatea genetică.Datele existente din sondaje indică faptul că cancerul esofagian poate fi o boală multifactorială. Etiologiile propuse includ:
1. Etiologie chimică
Nitrozamine. Acești compuși și precursorii lor sunt larg răspândiți, formându-se atât in vivo, cât și ex vivo, cu o potențialitate cancerigenă puternică. Nivelurile de nitriți din alimentație, apa potabilă, legumele murate și chiar saliva pacienților din zonele cu incidență ridicată sunt semnificativ mai mari decât în regiunile cu incidență scăzută.
2. Cauze biologice
Ciuperci. Mai multe specii de ciuperci au fost izolate din cereale în anumite zone cu incidență ridicată, din tractul digestiv superior al pacienților cu cancer esofagian și din specimenele de cancer esofagian rezecate. Anumite ciuperci prezintă proprietăți cancerigene. Unele ciuperci favorizează formarea nitrozaminelor și a precursorilor acestora, facilitând și mai mult dezvoltarea tumorii.
3. Deficiența anumitor oligoelemente
Niveluri scăzute de molibden, fier, zinc, fluor, seleniu și alte oligoelemente în cereale, legume și apă potabilă.
4. Deficiența de vitamine
Consumul insuficient de vitamina A, vitamina B₂, vitamina C, proteine animale, legume proaspete și fructe este o caracteristică comună în zonele cu incidență ridicată a cancerului esofagian.
5. Factori precum tutunul, alcoolul, alimentele/băuturile fierbinți și igiena orală deficitară
Consumul cronic de băuturi spirtoase tari, fumatul obișnuit, ingerarea de alimente excesiv de dure sau fierbinți, mâncarea prea rapidă, care provoacă iritații cronice, inflamații sau traume, alături de igiena orală deficitară și cariile dentare, pot fi toate asociate cu dezvoltarea cancerului esofagian.
6. Predispoziție genetică la cancer esofagian.
Cum ar trebui să reacționăm la cancerul esofagian?
1. Efectuați examene medicale regulate.
Gastroscopia și examinările cu bariu pot confirma diagnosticul prin observarea naturii, localizării și extinderii leziunilor.
2. Adoptați o dietă echilibrată, cu un aport nutrițional adecvat.
Dezvoltați obiceiuri alimentare nepretențioase, reduceți la minimum sau evitați legumele care nu sunt de sezon, echilibrați consumul de carne și legume, consumați mai multe cereale integrale și mâncați până la aproximativ 70% din capacitatea stomacului la fiecare masă.
3. Mestecați bine și mâncați alimente calde.
Pacienții cu cancer esofagian preferă adesea mâncarea fierbinte, mâncând în grabă și rapid, ca și cum ar fi presați de timp. Străinii remarcă: „Chinezii sunt cei mai nerăbdători oameni, incapabili să aștepte”. Pentru sănătatea noastră, este recomandabil să așteptăm. Astfel de obiceiuri alimentare constituie o iritație cronică a esofagului, care în timp poate duce cu ușurință la modificări canceroase. Prin urmare, pentru o sănătate bună, mâncați încet și evitați să vă grăbiți.
4. Reduceți la minimum sau evitați legumele murate și nu consumați alimente mucegăite.
Legumele murate conțin niveluri ridicate de nitriți, care se combină cu aminele secundare în prezența acidului gastric pentru a forma substanțe cancerigene puternice cunoscute sub numele de nitrozamine. În China, datorită obiceiurilor alimentare regionale, populațiile din zonele cu incidență ridicată a cancerului esofagian care consumă regulat alimente murate ar trebui să acorde o atenție deosebită sănătății esofagului. Alimentele mucegăite reprezintă, de asemenea, un factor de risc semnificativ pentru cancerul esofagian, deoarece conțin aflatoxine.