Somnul este momentul în care organismul se autoreglează, perioadă în care toate funcțiile corpului suferă transformări și reînnoiri. Pe măsură ce societatea se accelerează, stilul de viață s-a schimbat dramatic, iar nopțile târzii au devenit o rutină pentru mulți, în special pentru tineri, pentru care ora de culcare la 1 sau 2 dimineața este ceva obișnuit. Totuși, statul până târziu nu numai că perturbă învățarea și munca zilnică, dar, mai grav, subminează funcțiile metabolice normale ale organismului, prezentând riscuri semnificative pentru sănătate.Cât de dăunător este somnul cronic târziu în noapte? Să explorăm împreună consecințele. Care sunt pericolele somnului prelungit târziu în noapte? Memorie afectată În timpul activității, creierul generează deșeuri metabolice substanțiale prin consumul ridicat de energie celulară. Numai în timpul somnului creierul trece în „modul de curățare”.Cu toate acestea, nopțile târzii persistente înseamnă că somnolența de după muncă este probabil cauzată de acumularea excesivă de deșeuri metabolice în creier. Acest lucru poate duce la reacții lente, stare de spirit proastă sau iritabilitate, eficiență redusă la locul de muncă și, la niveluri critice, poate chiar ucide celulele creierului, provocând leziuni cerebrale. De asemenea, poate duce la neurastenie, insomnie și, în cazuri severe, la demență vasculară.
?Deteriorarea vederii
Ochii sunt cei mai afectați de oboseala acumulată în timpul nopților târzii. Privarea cronică de somn poate declanșa corioretinopatia seroasă centrală, provocând pierderea bruscă a vederii. Insomnia prelungită poate duce, de asemenea, la vedere încețoșată, umbre în câmpul vizual sau modificarea percepției culorilor. Deși majoritatea pacienților se recuperează la un nivel satisfăcător fără tratament, ratele de recurență sunt extrem de ridicate. Episoadele repetate pot duce la afectarea permanentă a vederii.
?Pierderea auzului și tinitusul
Somnul insuficient afectează alimentarea cu sânge a urechii interne, afectând auzul. Privarea cronică de somn poate duce la surditate.
?Afecțiuni ale pielii
Starea de veghe prelungită pe timp de noapte afectează grav pielea, accelerând îmbătrânirea și diminuând aspectul fizic.Perioada cuprinsă între ora 22:00 și 02:00 reprezintă faza de vârf a metabolismului pielii. Când corpul se află în somn profund, pielea poate procesa eficient deșeurile metabolice. Rămânerea trează în acest interval perturbă funcționarea sistemului endocrin și nervos, ducând la uscăciune, pierderea elasticității, aspectul tern și probleme precum acnee, puncte negre și pete întunecate.Starea trează până târziu perturbă, de asemenea, funcția endocrină, contribuind la căderea părului și putând provoca chelie parțială. Riscuri gastrointestinale crescute Stomacul este un organ foarte sensibil. Celulele epiteliale ale mucoasei sale se reînnoiesc în medie la fiecare 2-3 zile, în principal în timpul nopții. Mâncarea târziu noaptea împiedică sistemul digestiv să se odihnească, obstrucționând acest proces de reparare.În același timp, mesele târzii rămân în stomac pentru perioade îndelungate, stimulând secreția excesivă de acid gastric care irită mucoasa gastrică. În timp, acest lucru poate duce la eroziunea mucoasei sau la ulcere. În plus, fumatul, ceaiul puternic sau cafeaua consumate târziu în noapte agravează și mai mult iritarea mucoasei gastrice.
?Imunitate afectată
Oboseala persistentă și letargia cauzate de privarea cronică de somn slăbesc apărarea imunitară a organismului. Noaptea este perioada de vârf pentru producția de celule noi. Starea de veghe până târziu menține organismul într-o stare de epuizare constantă, forțând sistemul imunitar să lucreze dublu pentru a combate amenințările externe și a repara țesuturile. Studiile indică faptul că adulții care nu reușesc să asigure 7-8 ore de somn timp de doar trei nopți consecutive pot suferi o reducere cu 60% a imunității.
?Risc crescut de boli cardiace și moarte subită
Cei care își inversează cronic ciclul zi-noapte nu numai că devin iritabili, dar și privesc organele de ajustarea la timp, crescând susceptibilitatea la boli cardiace. Evenimentele cardiace apar adesea brusc, manifestându-se ca angină în cazurile mai ușoare sau infarct miocardic în cazurile severe.Unele persoane cedează înainte de a putea fi administrate intervenții medicale. Persoanele care stau treze noaptea pot suferi de ischemie miocardică tranzitorie și hipoxie, declanșând angina. Sângele nocturn prezintă o stare de hipercoagulabilitate, crescând riscul formării de trombi și, ulterior, de accident vascular cerebral sau infarct miocardic. În plus, privarea cronică de somn compromite sănătatea cardiovasculară, crescând riscul de moarte subită cardiacă în rândul populației generale.
?Risc crescut de infertilitate
Hormonii esențiali ai organismului sunt secretați în cantități mai mari pe timpul nopții. Femeile care stau frecvent treze până târziu pot suferi modificări ale mediului hormonal. Secreția insuficientă de estrogen pe termen lung poate duce la disfuncții ovariene, rezultând în amenoree persistentă, atrofie uterină și osteoporoză. Chiar dacă funcția normală este restabilită prin tratament și recuperare, aceasta poate afecta în continuare generațiile viitoare.În cazul bărbaților, privarea cronică de somn perturbă echilibrul hormonal și funcția endocrină, putând cauza infertilitate.
Care este ora optimă de culcare?
„Culcat devreme și sculat devreme, omul e sănătos, bogat și înțelept” este mai mult decât un simplu slogan; renunțarea la obiceiul de a sta treaz până târziu este acum imperativă. Somnul profund are loc de obicei între miezul nopții și ora 3 dimineața. Cu toate acestea, organismul are nevoie, în general, de peste o oră de somn pentru a ajunge în această fază de somn profund, ceea ce face ca ora ideală de culcare să fie între 21:00 și 23:00.
În plus, între miezul nopții și ora 2 dimineața, ficatul își intensifică activitatea pentru a elimina deșeurile metabolice și toxinele. Această fază este adesea denumită „perioada de detoxifiere” sau „ora frumuseții”. Astfel, adormirea înainte de ora 23 maximizează beneficiile pentru sănătate și frumusețe. Un pui de somn de jumătate de oră la prânz se dovedește, de asemenea, extrem de benefic.