Primăvara (în special începutul primăverii) este sezonul de vârf pentru bolile infecțioase. Concepția în această perioadă compromite funcția imunitară a mamei, crescând substanțial riscul de infecție și afectând direct dezvoltarea creierului și a sistemului nervos al fătului, cu consecințe potențiale pe tot parcursul vieții.Cercetările indică faptul că femeile care rămân însărcinate în primăvară sunt mai predispuse decât cele din alte anotimpuri să nască prematur, înainte de 37 de săptămâni de gestație. Acest lucru poate fi cauzat de schimbările sezoniere în dieta, expunerea la soare și obiceiurile de exercițiu fizic, care pot afecta sistemul imunitar și pot avea un impact potențial asupra sarcinii. Primăvara aduce adesea o volatilitate emoțională crescută. În general, persoanele experimentează o iritabilitate crescută, furie și dificultăți în a-și menține calmul în acest anotimp.Acest lucru poate proveni din tranzițiile sezoniere sau din fluctuațiile ciclice fiziologice. Concepția în această perioadă riscă să expună fătul în dezvoltare la volatilitatea emoțională a mamei, în special în etapele incipiente, extrem de sensibile. Furia, stresul sau anxietatea pot contribui la apariția defectelor congenitale. Unii cercetători sugerează că anumite cazuri de buză și palat despicate pot fi corelate cu starea emoțională a mamei însărcinate în timpul sarcinii timpurii.
Sarcina în timpul verii
Luna iulie aduce vreme umedă și caniculară. În combinație cu apetitul redus și greața asociată sarcinii, acest lucru poate duce la un aport nutrițional inadecvat, care poate împiedica dezvoltarea fătului. De asemenea, este recomandabil să se evite concepția în luna octombrie, deoarece nașterea în timpul căldurii maxime din iulie prezintă riscuri. Viitoarele mame se confruntă deja cu transpirație crescută; nașterea în căldura intensă a verii, cu umiditatea sufocantă, crește probabilitatea de insolație. Cazurile ușoare pot prezenta amețeli, senzație de apăsare în piept și temperatură corporală ridicată;până la cazuri severe care implică febră mare, pierderea cunoștinței sau chiar decesul. În acest sezon se înregistrează, de asemenea, o creștere a infecțiilor cutanate, a diareei și a altor boli, fiind recomandabil să se evite nașterea în plină vară.În al doilea rând, vara crește riscul consumului de alimente contaminate. Deși vara oferă legume și fructe din belșug, căldura duce adesea la consumul excesiv de băuturi reci. Acest lucru pune o presiune suplimentară asupra sistemului digestiv, afectând absorbția nutrienților. În al treilea rând, vremea toridă perturbă rutina obișnuită. Odată cu sosirea verii, mulți dezvoltă obiceiul de a sta treji până târziu, parțial din cauza căldurii și parțial din cauza nopților mai scurte. Somnul insuficient poate diminua vitalitatea spermei și a ovulelor.
Sarcina în timpul iernii
Iarna este o perioadă în care legumele și fructele proaspete sunt rare, ceea ce duce la un aport relativ mai mic de oligoelemente și vitamine, care pot afecta negativ creșterea și dezvoltarea fătului. În plus, clima rece a iernii crește riscul de infecții virale atunci când ieșim în aer liber. Este bine cunoscut faptul că primele opt săptămâni de sarcină constituie stadiul embrionar. Dacă o femeie însărcinată contractează o infecție virală în această perioadă, aceasta poate avea un impact direct asupra fătului, putând cauza deficiențe intelectuale sau anomalii congenitale.În plus, iarna se înregistrează concentrații mai mari de dioxid de sulf în aer decât în alte anotimpuri, în special în orașele industriale. Fătul este deosebit de sensibil în timpul sarcinii timpurii; nivelurile ridicate de benzen sau dioxid de sulf din interiorul locuințelor pot fi dăunătoare. În consecință, malformațiile congenitale sunt semnificativ mai frecvente la copiii concepuți în timpul iernii, cu o rată de malformații de 7,9%, comparativ cu 5%–5,8% în timpul verii.
După concepție, vine primăvara. Odată cu creșterea umidității atmosferice și a temperaturilor, condițiile devin favorabile pentru proliferarea și creșterea diverselor virusuri, ceea ce duce la o creștere semnificativă a bolilor virale, care adesea devin epidemice. În plus, vremea schimbătoare din primăvară facilitează răcelile, crescând astfel probabilitatea infecțiilor virale în rândul femeilor însărcinate. Ce trebuie să facă o femeie însărcinată dacă răcește sau tușește?Gripa ridică îngrijorări deosebite în ceea ce privește impactul asupra fătului în timpul bolii și tratamentului. În general, răceala obișnuită rareori provoacă malformații fetale, dar gripa și virusurile sale au un anumit efect teratogen.
Concepția la sfârșitul verii sau începutul toamnei
Concepția care are loc între iulie și septembrie, urmată de zece luni de sarcină, duce la nașterea copilului între aprilie și iunie a anului următor. Aceasta coincide cu sfârșitul primăverii și începutul verii, o perioadă caracterizată de brize ușoare, soare cald și condiții meteorologice favorabile. Astfel de condiții sunt propice pentru recuperarea postnatală a mamei și favorizează alăptarea. Deoarece copilul are nevoie de din ce în ce mai puține straturi de haine, acest sezon facilitează și îngrijirea nou-născutului.În plus, deoarece îmbrăcămintea devine mai ușoară în această perioadă a anului, sugarii sunt mai puțin predispuși la răceli în timpul băii. Camerele pot fi aerisite prin deschiderea ferestrelor, reducând poluarea și aducând beneficii atât sănătății mamei, cât și a sugarului. După prima lună, bebelușii pot fi scoși afară pentru a se bucura de soare și aer curat, ceea ce ajută la calcifierea oaselor și previne rahitismul.Mamele ar trebui să consume suficiente legume, fructe și carne proaspătă de pasăre, pește, carne și ouă, care oferă o nutriție bogată pentru a asigura un aport suficient de lapte. În același timp, clima favorabilă și nutriția abundentă facilitează vindecarea rănilor postpartum. Până la mijlocul verii, atât mama, cât și copilul își vor fi întărit rezistența, ceea ce le va permite să suporte mai ușor căldura intensă.Până la sosirea iernii, copilul va fi crescut suficient pentru a evita sezonul de vârf al bolilor infecțioase intestinale, beneficiind astfel de o iarnă sănătoasă.
Desigur, concepția nu se produce întotdeauna exact așa cum este planificat. Dacă sarcina survine într-un moment diferit, cel mai bine este să acceptați acest lucru în mod natural. Nu trebuie să luați niciodată în considerare întreruperea unei sarcini neplanificate pentru a încerca concepția într-un moment ulterior, mai „potrivit”. Întreruperea sarcinii în sine provoacă daune organismului și poate afecta mucoasa uterină. În consecință, nu se știe cu certitudine dacă concepția poate fi realizată după întreruperea sarcinii și este și mai îndoielnic dacă aceasta poate avea loc într-un moment precis.