Linii directoare pentru evitare
Concepție greșită 1: Dependența excesivă de suplimente cu doze mari de seleniu
Anumite suplimente de seleniu comercializate cu 200 μg sau chiar 300 μg per comprimat reprezintă practici iresponsabile de suplimentare.
Seleniul este oligoelementul cu cea mai mică marjă între deficit și toxicitate dintre mineralele esențiale pentru organismul uman. În timp ce un aport insuficient provoacă deficit, chiar și un ușor exces în comparație cu alte oligoelemente poate duce la intoxicație.
Prin urmare, suplimentarea pe termen lung cu doze mari prezintă riscul de intoxicație cu seleniu. Chiar și fără intoxicație, aceasta crește sarcina metabolică asupra ficatului și rinichilor. Suplimentarea excesivă cu seleniu poate avea efecte adverse asupra organismului.
Este important să recunoaștem că organismul nostru posedă anumite mecanisme de autoprotecție. Atunci când se suplimentează cantități mari de seleniu, organismul absoarbe de obicei doar o parte, excesul de seleniu fiind metabolizat. În această etapă, nu apare intoxicația, deși crește sarcina metabolică asupra organelor precum ficatul și rinichii – analog cu consumul excesiv de sare. Cu toate acestea, suplimentarea pe termen lung cu doze mari, care depășește cu mult mecanismele de autoprotecție ale organismului, poate duce la intoxicație cu seleniu.
Intoxicația cu seleniu observată clinic provine în principal din expunerea directă sau indirectă la cantități substanțiale de seleniu prin riscuri profesionale, factori regionali, obiceiuri alimentare sau utilizarea incorectă a medicamentelor.
Prin urmare, suplimentarea cu seleniu trebuie să respecte doza precisă și să implice o selecție atentă a suplimentelor.Concepție greșită 2: O tabletă pe zi Deși administrarea unei tablete pe zi este convenabilă, aceasta nu este metoda optimă pentru suplimentarea cu seleniu. Luați în considerare această analogie: la fel ca în cazul meselor zilnice, consumăm de obicei trei mese echilibrate pe zi, fiecare oferind un bol de orez. Această abordare previne senzația de foame și asigură absorbția echilibrată a nutrienților. Nu am încerca niciodată să consumăm trei boluri într-o singură ședință pentru a ne satisface întreaga necesitate zilnică.Suntem oameni, nu tigri sau cămile, care au o capacitate formidabilă de stocare a energiei, și nici nu suntem baterii reîncărcabile.
Seleniul este un oligoelement esențial pentru organism. Conform aporturilor dietetice de referință (DRIs) pentru rezidenții chinezi, aportul zilnic recomandat pentru adulți este de doar 60 de micrograme.Consumul de 60 μg dintr-o singură dată este echivalent cu ingerarea unei cantități echivalente cu necesarul zilnic. Deși acest lucru poate crește temporar nivelul de seleniu din sânge, orice exces va fi metabolizat rapid de organism. În mod crucial, această abordare nu asigură o reumplere la timp pe parcursul restului zilei. Prin urmare, metoda optimă pentru suplimentarea cu seleniu urmează principiul dozelor mici și constante – la fel ca în cazul meselor regulate. Consumul a 2-3 porții pe zi facilitează o mai bună absorbție și utilizare.
Dozele mai mari pot, în schimb, să împovăreze metabolismul ficatului și rinichilor, dovedindu-se dăunătoare pentru sănătate. Concepție greșită 3: Dependența excesivă de seleniu organic din malț
Malțul absoarbe seleniu în timpul creșterii, deși această absorbție are limite inerente. Pentru a spori conținutul de seleniu din malț, sunt necesare tehnici de modificare genetică.Concepție greșită 4: Mitul nano-seleniului
„Nano” se referă la o unitate de măsură pentru dimensiune. Nano-seleniul implică, în esență, măcinarea seleniului organic până la scară nanometrică. Cu toate acestea, acest proces poate perturba structura sa moleculară, împiedicând potențial absorbția. Chiar dacă structura rămâne intactă, simpla reducere a dimensiunii particulelor are un impact redus asupra eficienței absorbției. Prin urmare, din perspectiva biodisponibilității, nu poate garanta ratele de absorbție.Concepție greșită 5: Dependența excesivă de seleniul legat de proteine
Cercetările indică faptul că seleniul pătrunde în organism în principal prin transportul activ mediat de pompa de sodiu către duoden și cecum (Mehdi et al., 2013), unde este absorbit sub formă de selenometionină (SeMet) și selenocisteină (Sec). Stomacul nu absoarbe seleniul.
Prin urmare, odată ce seleniul este transformat în aceste două aminoacizi, devine ușor de absorbit. Principiul rămâne neschimbat: utilizarea ouălor sau chiar doar adăugarea de pudră de ouă constituie seleniu legat de proteine. Nu trebuie să ne lăsăm induși în eroare de campaniile de marketing ale anumitor producători.Ideea greșită nr. 6: Dependența excesivă de seleniul din algele marine
Într-o lume din ce în ce mai poluată, oceanele sunt cele mai afectate de contaminare. Seleniul din algele marine prezintă riscuri semnificative de contaminare cu metale grele. Ideea greșită nr. 7: Dependența excesivă de importurile din SUA
Mulți consumatori preferă suplimentele de seleniu importate, cum ar fi cele din Statele Unite. Cu toate acestea, standardele americane privind suplimentele alimentare sunt, fără îndoială, cele mai puțin stricte.
Legea din 1994 privind suplimentele alimentare și educația în domeniul sănătății (DSHEA) a relaxat reglementările din acest sector, permițând comercializarea suplimentelor alimentare (inclusiv vitamine, minerale și extracte din plante) în farmacii și supermarketuri fără aprobarea prealabilă a Administrației Americane pentru Alimente și Medicamente (FDA).
Aceasta înseamnă că suplimentele intră pe piață fără a fi supuse unor procese riguroase de aprobare pentru a demonstra siguranța sau eficacitatea lor. Producătorii trebuie doar să confirme că produsele lor sunt sigure și că ingredientele indicate pe etichetă sunt corecte.
Notă: Nu „eficacitatea dovedită”! Nici măcar siguranța nu trebuie demonstrată!
Luați în considerare acest exemplu: carnea de porc consumată în SUA poate conține clenbuterol.Peste 160 de țări din întreaga lume, inclusiv China, interzic utilizarea acestuia în creșterea porcilor.
Acest lucru ilustrează cât de permisive sunt standardele alimentare americane. Abordarea corectă a suplimentării cu seleniu
După ce am subliniat aceste capcane, probabil că veți înțelege punctele cheie. Deci, care este abordarea corectă?
În primul rând, evitați dozele excesiv de mari, în special în cazul utilizării pe termen lung, pentru a preveni creșterea sarcinii metabolice asupra ficatului și rinichilor.
În al doilea rând, respectați principiul dozelor mici și constante. Consumați 2-3 porții pe zi pentru o absorbție și o refacere optimă.
În al treilea rând, luați în considerare adecvarea pentru anumite grupuri demografice. Majoritatea suplimentelor de seleniu de pe piață nu sunt adecvate pentru femeile însărcinate sau care alăptează. O excepție este un produs japonez numit Shiyouke Selenium, care este sigur pentru femeile însărcinate și care alăptează.
În al patrulea rând, evitați suplimentarea concomitentă cu calciu și fier în timpul administrării seleniului. Vitamina E poate fi luată în paralel, în timp ce consumul de fructe și legume bogate în vitamina C îmbunătățește și mai mult absorbția seleniului.