Longevitatea intestinelor are o legătură intrinsecă incontestabilă cu longevitatea generală. Recent, la cea de-a 66-a serie de conferințe ale Asociației pentru Știință și Tehnologie din Nanjing, organizată în comun de Spitalul de Medicină Tradițională Chineză și Occidentală Integrată din Nanjing și Societatea de Medicină Tradițională Chineză și Occidentală Integrată din Nanjing, Wang Yuanzhao, directorul Departamentului Anorectal al Spitalului de Medicină Tradițională Chineză și Occidentală Integrată din Nanjing, a prezentat o introducere detaliată în cunoștințele despre sănătatea intestinală.
Sănătatea intestinală precară poate duce la starea de spirit proastă
Intestinul este cel mai mare organ de detoxifiere al organismului, îndeplinind majoritatea sarcinilor de detoxifiere a organismului și având, în același timp, responsabilitatea crucială de a apăra organismul împotriva bolilor. Chiar și atunci când organismul este în repaus, intestinul rămâne activ, participând nu numai la digestia și absorbția alimentelor, ci și la reglarea numeroaselor funcții vitale ale organelor.
Mai mult, intestinul poate fi numit al doilea „creier” al umanității. Găzduind un trilion de celule nervoase, acesta guvernează activitățile subconștiente și sintetizează 95% din serotonină, dopamină și alți hormoni care îmbunătățesc starea de spirit și reglează emoțiile umane. În consecință, stările emoționale sunt influențate în mod semnificativ de sistemul nervos al intestinului.
Obiceiurile nesănătoase accelerează îmbătrânirea intestinală
Intestinul are propria vârstă biologică; menținerea unui intestin tânăr corelează cu o viață mai lungă și mai sănătoasă.Pe măsură ce vârsta fiziologică avansează, microbiota intestinală suferă modificări. Luând ca exemplu bifidobacteriile – bacterii intestinale benefice –, majoritatea indivizilor experimentează o scădere treptată a nivelului de bifidobacterii în timpul adolescenței. Până la vârsta adultă tânără, proporția de bifidobacterii scade de la aproximativ 40% la aproximativ 10%, semnalând debutul îmbătrânirii intestinale. Odată cu intrarea în vârsta mijlocie și mai târziu, bacteriile benefice precum bifidobacteriile scad și mai mult.În consecință, nivelurile de bifidobacterii sunt adesea utilizate pentru a evalua vârsta intestinală și pentru a reflecta constituția fizică a unei persoane. Pentru a menține numărul bacteriilor benefice și a păstra tinerețea intestinală, se pot consuma alimente care favorizează un mediu intestinal favorabil. De exemplu, soia conține oligozaharide din soia, care ajută la proliferarea populațiilor microbiene benefice. Înseamnă acest lucru că putem fi siguri de o floră intestinală sănătoasă?În realitate, neglijarea îngrijirii adecvate și adoptarea unor obiceiuri nesănătoase, cum ar fi somnul neregulat, alimentația nesănătoasă, fumatul și consumul excesiv de alcool, pot perturba echilibrul microbian delicat al intestinului, accelerând îmbătrânirea intestinală.În special, utilizarea excesivă a antibioticelor și a medicamentelor similare poate afecta grav flora intestinală benefică, accelerând îmbătrânirea intestinală. Fără restricția bacteriilor benefice, microorganismele dăunătoare, precum E. coli și bacteriile putrefactive, proliferează necontrolat. Acest lucru poate provoca daune semnificative organelor vitale, precum inima, creierul, ficatul, rinichii, tractul digestiv și pielea, declanșând diverse boli și chiar prezentând riscuri care pot pune viața în pericol.
În plus, pentru a proteja sănătatea intestinului, este necesar să se prevină somnolența și iritabilitatea după masă. „Somnolența după masă” se referă la nevoia de a dormi după ce se mănâncă. Aceasta apare deoarece fluxul sanguin se concentrează asupra sistemului digestiv imediat după masă, reducând fluxul sanguin cerebral și diminuând activitatea creierului, provocând astfel somnolență. Dacă se doarme imediat după masă, digestia intestinală este afectată.De aici provine binecunoscutul proverb despre sănătate: „O sută de pași după masă, trăiești până la nouăzeci și nouă de ani”. Cu toate acestea, momentul și metoda de mers pe jos după masă sunt cruciale. O plimbare de aproximativ douăzeci de minute după masă este ideală, iar un masaj abdominal ușor în timpul plimbării ajută foarte mult la digestie. „Furia după masă” se referă la mâncatul în timp ce se nutresc emoții negative. Mâncatul în timp ce ești furios duce la stagnarea alimentelor; mâncatul imediat după furie împiedică digestia corespunzătoare.Medicina occidentală susține că furia stimulează sistemul nervos simpatic, afectând inima și vasele de sânge, slăbind astfel funcția digestivă și diminuând apetitul. Prin urmare, indiferent de frustrările întâmpinate în timpul meselor, ar trebui să ne abținem de la furie pentru a evita afectarea digestiei și a intestinelor. Defecarea este o abilitate tehnică Când se discută despre sănătatea intestinală, majoritatea oamenilor se gândesc mai întâi la mișcările intestinale.Mișcările intestinale reflectă și influențează într-adevăr sănătatea intestinală. Pentru a asigura mișcări intestinale fluide, acordați o atenție deosebită următoarelor puncte:
1. Când simțiți nevoia de a defeca, mergeți imediat la toaletă. Evitați distragerile, cum ar fi cititul ziarelor sau utilizarea telefoanelor mobile în timp ce sunteți la toaletă, deoarece acestea pot distrage atenția și împiedica mișcările intestinale.
2. Nu rămâneți așezat pe toaletă pentru perioade lungi de timp. Dacă după cinci minute nu simțiți nevoia de a defeca, încetați încercarea.
3. Evitați efortul excesiv în timpul mișcărilor intestinale, deoarece acest lucru poate deteriora anusul. În schimb, creșteți treptat presiunea și împingeți în ritmul natural al corpului. Dacă suferiți de constipație sau dificultăți de defecare, efortul nu numai că se poate dovedi ineficient, dar poate crește și presiunea asupra inimii și creierului.
3. Evitați efortul excesiv în timpul mișcărilor intestinale pentru a preveni leziunile anale. Creșteți treptat presiunea și împingeți în ritmul natural. În cazul constipației sau al mișcărilor intestinale dificile, efortul excesiv nu numai că împiedică evacuarea, dar poate crește efortul cardiovascular. Mulți pacienți cardiaci suferă episoade bruște la toaletă tocmai pentru că efortul necorespunzător provoacă ruperea vaselor de sânge înainte de expulzarea scaunului. Când mișcările intestinale sunt lente, contracția anală ușoară se dovedește mai eficientă.
4. După terminarea defecării, ridicați mai întâi fesele înainte de a vă îndrepta încet spatele pentru a vă ridica în picioare, prevenind amețelile sau leșinul.
În plus, iată o terapie naturală pentru a ajuta la mișcările intestinale: pacientul stă deasupra unui bazin care conține aproximativ 2000 de mililitri de apă fierbinte pentru terapia cu aburi. Căldura stimulează peristaltismul intestinal și înmoaie scaunul, facilitând expulzarea.