Cercetare: Alergarea o dată pe săptămână reduce riscul de mortalitate cu 27%!
Encyclopedic
PRE
NEXT
În seara zilei de 12 iulie, Li Ming s-a întors acasă epuizat după ce a alergat și s-a prăbușit într-un scaun. Când a încercat să se ridice, a descoperit că membrele îi erau paralizate. Internat în spital, a fost diagnosticat cu hipokaliemie cauzată de alergarea intensă prelungită.Medicii au explicat că această afecțiune provoacă simptome precum amețeli și slăbiciune la nivelul membrelor, cazurile severe putând fi fatale!
Mai multă mișcare este întotdeauna mai bună? Revista BMJ: Nu neapărat – alergarea doar o dată pe săptămână reduce semnificativ riscul de mortalitate!
Fiind o activitate „fără bariere”, alergarea se bucură de o popularitate largă. Cu doar o pereche de adidași, oricine își poate îndeplini cu ușurință aspirațiile în materie de fitness.
Cu toate acestea, alergarea necesită o atenție specială. Unii cred că alergările mai frecvente și mai lungi sunt echivalente cu o viață mai lungă, în timp ce alții pledează pentru moderație, pentru a nu se confrunta cu riscuri care pot pune viața în pericol, cum a fost cazul lui Li Ming. Deci, mai multă mișcare este cu adevărat mai bună?
Un studiu recent publicat în British Journal of Sports Medicine oferă un răspuns.Rezultatele indică faptul că alergarea poate îmbunătăți sănătatea, indiferent de intensitate. Chiar și 50 de minute de alergare pe săptămână aduc beneficii mai mari decât lipsa totală a alergării.
Cercetătorii au analizat 14 studii care au cuprins 232.149 de participanți, cu perioade de urmărire cuprinse între 5,5 și 35 de ani și un total de 25.951 de decese înregistrate. Analiza cuprinzătoare a relevat că, în comparație cu persoanele care nu aleargă, participanții și-au redus riscul de mortalitate din toate cauzele cu 27%, riscul de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare cu 30% și riscul de mortalitate din cauza cancerului cu 23%.
Un aspect crucial este că cercetarea nu a indicat nicio relație aparentă de doză-răspuns între frecvența alergării și mortalitate. Acest lucru sugerează că orice cantitate de alergare poate reduce semnificativ riscul de mortalitate. Chiar și regimul minim de alergare identificat în studiile existente – cum ar fi alergarea o dată pe săptămână sau doar 50 de minute pe săptămână la viteze sub 9,6 km/h și un consum energetic sub 500 MET-min/săptămână – pare capabil să îmbunătățească sănătatea și să prelungească durata de viață.
Pe scurt: indiferent dacă alergi mult sau puțin, este vorba de exercițiu fizic. Alergarea este întotdeauna mai bună decât lipsa alergării!
Alergarea este o sabie cu două tăișuri. Cum să alergi în mod științific?
Corpul uman este ca un baraj. Dacă nu este întărit, în cele din urmă se va rupe! În ultimii ani, tot mai multe persoane au început să alerge dimineața sau seara. Acest lucru nu numai că îmbunătățește condiția fizică, dar ajută și la legarea de prietenii și la extinderea cercurilor sociale.
Cu toate acestea, alergarea este o sabie cu două tăișuri. Alergarea necorespunzătoare poate provoca leziuni minore la articulații și ligamente sau, în cazuri grave, poate prezenta riscuri care pun viața în pericol. Numai prin alergarea științifică se poate atinge obiectivul de întărire a corpului și îmbunătățire a sănătății. Deci, ce trebuie luat în considerare pentru alergarea științifică?
În primul rând, când să alergi?
Vara, evitați căldura maximă alergând dimineața devreme sau seara; iarna, evitați frigul extrem alegând momentele „după răsărit” sau „înainte de apus”. Alergați întotdeauna la jumătate de oră după masă.
În al doilea rând, unde ar trebui să alergați?
Atât opțiunile în interior, cât și cele în aer liber sunt viabile. Pentru alergarea în aer liber, alegeți medii cu aer curat și suprafețe plane, cum ar fi drumurile asfaltate sau pistele sintetice.
În al treilea rând, cum ar trebui să alergați?
Pentru majoritatea persoanelor, alergarea ar trebui să implice în primul rând alergări de distanță medie-lungă, cu ritm mai lent. Participanții mai în vârstă pot opta pentru forme mai puțin solicitante, cum ar fi intervale de mers-alergare, alergare în ritm constant sau antrenament cu intervale. Mențineți o postură corectă pe tot parcursul alergării: mențineți partea superioară a corpului stabilă, asigurați-vă că partea inferioară a corpului este suficient de extinsă și sincronizați lungimea pasului cu ritmul respirației.
În al patrulea rând, cum se determină volumul de exerciții?
Pentru a evalua volumul adecvat de exerciții, se pot combina două metode: măsurători fiziologice obiective și percepția subiectivă a persoanei care face exerciții.
Indicatorii fiziologici obiectivi includ frecvența cardiacă, tensiunea arterială, greutatea corporală și capacitatea pulmonară, măsurarea frecvenței cardiace fiind cea mai simplă. Frecvența cardiacă optimă pentru exerciții este un indicator cheie pentru evaluarea eficacității exercițiilor.
Calculul zonei optime a ritmului cardiac în timpul exercițiilor fizice (potrivit pentru majoritatea persoanelor):
(220 - vârsta actuală) × 0,8 = ritmul cardiac maxim în timpul exercițiilor fizice;
(220 - vârsta actuală) × 0,6 = ritmul cardiac minim în timpul exercițiilor fizice.
Calculul zonei optime a ritmului cardiac în timpul exercițiilor fizice (potrivit pentru persoanele cu afecțiuni cardiace):
Pulsul dimineața × 1,8 = limita superioară a ritmului cardiac;
Pulsul dimineața × 1,4 = limita inferioară de control a ritmului cardiac.
Folosind formula de mai sus, o persoană de 50 de ani ar avea un interval al ritmului cardiac în timpul exercițiilor fizice de 102-136. Un ritm cardiac care depășește 136 indică un efort excesiv, în timp ce un ritm sub 102 sugerează o eficacitate suboptimă a antrenamentului.
O altă metodă de determinare a intensității exercițiilor fizice este observarea experienței subiective a persoanei.În timpul alergării, dacă persoana se simte complet întinsă, revigorată și dornică să continue sau dacă simte o oboseală ușoară după alergare, care nu îi perturbă viața de zi cu zi, iar durerile musculare dispar în 1-3 ore, acest lucru indică un volum adecvat de alergare. Dacă în intervalul de 4-24 de ore după alergare persoana simte apetit scăzut, insomnie, oboseală persistentă a doua zi sau lipsa dorinței de a alerga din nou, acest lucru sugerează un efort excesiv și necesită ajustări. În al cincilea rând, ce trebuie să se țină cont atunci când se aleargă?Dacă apar simptome precum tensionarea musculară, rigiditate, amorțeală sau durere, sau dacă zona dureroasă se extinde și se intensifică, fiți atenți la o posibilă inflamație ascunsă. În astfel de cazuri, reduceți intensitatea sau încetați antrenamentul. În al cincilea rând, la ce trebuie să fim atenți când alergăm? Asigurați-vă că faceți exerciții de încălzire temeinice înainte de a alerga și includeți activități de răcire, cum ar fi mersul ușor, după aceea. Purtați haine largi și alegeți pantofi de alergare cu amortizare adecvată.Trebuie subliniat faptul că alergarea trebuie să fie progresivă și în limita capacităților fiecăruia; evitați efortul excesiv.
În concluzie, alergarea este un aliat excelent pentru sănătate – alergarea este alegerea potrivită! Cu toate acestea, înainte de a ieși la alergat, trebuie să ne înțelegem în mod obiectiv și rațional starea fizică. Nu alergați doar din entuziasm; cel mai bine este să vă supuneți mai întâi unor teste la o instituție sportivă profesională sau la un spital, apoi să formulați un plan de alergare științific, adaptat circumstanțelor dvs. individuale.
PRE
NEXT