Recunoașterea constipației la copii: ce trebuie să știe părinții și cum să o trateze
Encyclopedic
PRE
NEXT
Constipația este o afecțiune frecventă în rândul copiilor, provocând congestie intestinală semnificativă și disconfort considerabil. Este esențial să recunoaștem simptomele constipației în viața de zi cu zi. Mai jos, prezentăm manifestările tipice ale constipației la copii.
Constipația la sugari și copii mici este o afecțiune frecventă, clasificată în două tipuri. Primul este constipația funcțională, care apare din cauza unor factori precum insuficiența fibrelor alimentare, aportul inadecvat de lichide, lipsa activității fizice care duce la slăbirea motilității intestinale și anumite obiceiuri de viață nesănătoase. Acest tip de constipație poate fi rezolvat printr-o gestionare adecvată.Cealaltă categorie implică constipația cauzată de malformații intestinale congenitale. Acest tip nu poate fi vindecat prin ajustări alimentare generale și necesită corecție chirurgicală.Marea majoritate a cazurilor de constipație la sugari este de natură funcțională. Dacă un sugar consumă prea puțină hrană, resturile după digestie sunt minime, ceea ce duce în mod natural la un număr mai mic de mișcări intestinale. Conținutul insuficient de zahăr din lapte poate provoca scaune uscate. O alimentație inadecvată prelungită poate duce la malnutriție, slăbind mușchii abdominali și intestinali până la punctul în care aceștia nu mai pot expulza fecalele, ceea ce poate provoca constipație persistentă.
Consistența scaunului este corelată cu compoziția alimentației. Alimentația bogată în proteine, dar săracă în carbohidrați (zaharuri și amidon) produce scaune uscate și rare. În schimb, alimentația bogată în carbohidrați crește frecvența scaunelor și produce scaune moi și lichide. Alimentația bogată atât în grăsimi, cât și în carbohidrați produce scaune lubrifiate.Anumite alimente rafinate, lipsite de fibre, pot provoca constipație după consum. Unii copii nu au rutine regulate și nu reușesc să dezvolte obiceiul de a defeca la ore fixe, împiedicând formarea reflexului condiționat pentru mișcările intestinale. Acest lucru duce la laxitate și slăbiciune a mușchilor intestinali, rezultând în constipație. În plus, anumite afecțiuni, cum ar fi malnutriția sau rahitismul, pot perturba funcția intestinală, provocând slăbiciune sau paralizie a mușchilor abdominali, care se poate manifesta și sub formă de constipație.
Sugarii și copiii mici au, de obicei, scaune de 1-2 ori pe zi, cu consistență moale. Dacă mișcările intestinale încetează timp de două-trei zile, în timp ce alte aspecte rămân normale, acest lucru poate indica constipație ușoară. Cu toate acestea, dacă apar simptome precum distensie abdominală, dureri abdominale sau vărsături, acestea nu trebuie considerate constipație obișnuită; este necesară o examinare medicală promptă.Pentru copiii mici, mișcările intestinale zilnice sunt normale. Unii copii pot avea scaune la fiecare două-trei zile, scaunele moi și voluminoase fiind, de asemenea, considerate normale. Când apare constipația, scaunele devin uscate și dure. Aceste materii fecale uscate și dure irită anusul, provocând durere și disconfort. În timp, acest lucru duce la dezvoltarea unei frici de defecare la copil și la evitarea efortului în timpul mișcărilor intestinale.Acest lucru usucă și mai mult materiile fecale din intestine, agravând constipația. Manifestarea principală a constipației la sugari este constipația persistentă, în care mișcările intestinale încetează timp de câteva zile sau chiar până la o săptămână sau o lună. Abdomenul devine distins ca un tambur și pot apărea vărsături. Deși copilul poate mânca, majoritatea suferă de o stare nutrițională precară și dezvoltă adesea edem și anemie.Odată ce copilul elimină fecale, volumul este adesea substanțial, iar distensia abdominală dispare, doar pentru ca starea să reapară. În cazuri severe, constipația poate apărea în perioada neonatală, fără eliminarea meconiu în 2-3 zile după naștere. Apar vărsături și distensie abdominală și, deși o clismă poate facilita expulzarea meconiu, constipația și distensia reapar în 1-2 zile. Pentru această afecțiune este adesea necesară intervenția chirurgicală.
Abordări pentru gestionarea constipației la sugari
Constipația apare frecvent la copiii mici, provocând o suferință considerabilă. Mai jos explorăm metode pentru abordarea acestei afecțiuni.
1. Alimente laxative: Pentru sugarii constipați alăptați, introduceți alimente laxative, cum ar fi suc de portocale, suc de curmale roșii sau suc de varză.Pentru sugarii care trec de la alăptare la alimente solide, constipația poate fi ameliorată prin creșterea cantității de alimente complementare. Pe lângă opțiunile bogate în nutrienți, cum ar fi ouăle, carnea slabă, ficatul și peștele, includeți legume bogate în fibre, fructe și terciuri, cum ar fi spanacul, varza chinezească, țelina, bananele și perele.
2: Mierea. Remediile populare folosesc mierea pentru efectele sale laxative. Mierea trebuie dizolvată în apă rece pentru a fi eficientă; apa caldă este ineficientă. Cu toate acestea, experții avertizează împotriva introducerii mierii prea devreme în alimentația sugarilor și copiilor mici. Acest lucru se datorează faptului că părinții nu pot determina adesea dacă copilul lor are o constituție alergică sau sensibilitate la anumite substanțe (cum ar fi fructele de mare sau polenul) la o vârstă fragedă.Mierea conține polen. Dacă un copil are o constituție alergică, consumul de miere poate declanșa reacții alergice, putând duce la afecțiuni precum dermatita alergică sau astmul alergic. Prin urmare, este recomandabil să așteptați până când copilul este mai mare și s-a confirmat că nu este alergic la polen înainte de a introduce mierea în alimentația sa.
Trei: Cereale integrale și leguminoase. Pentru copiii mai mari care suferă de constipație, introduceți cereale integrale și leguminoase, cum ar fi făina integrală, tuberculii, porumbul și orzul. Alimentele grase și apa călduță ajută, de asemenea, la prevenirea și tratarea constipației.Pentru sugarii cu vârsta de 4-5 luni și peste, alimentele complementare pot fi introduse treptat. Tăiați mărunt spanacul, varza, legumele cu frunze verzi sau păstăile de păstor, apoi fierbeți-le în terci de orez pentru a crea terciuri de legume aromate. Aceste alimente sunt bogate în vitamine B, care ajută la restabilirea tonusului muscular intestinal și facilitează semnificativ mișcările intestinale.
PRE
NEXT