Cât de dăunător este smogul pentru sănătatea umană?
 Encyclopedic 
 PRE       NEXT 
Acest incident a atras din nou atenția publicului asupra calității aerului. Arderea cărbunelui și gazele de eșapament ale vehiculelor sunt principalii vinovați. Particulele fine din atmosferă prezintă riscuri mult mai mari pentru sănătate decât particulele grosiere și sunt principala cauză a smogului urban. Sursele de particule fine pot fi clasificate ca naturale sau antropice. Sursele naturale includ polenul și sporii plantelor, praful din sol etc., în timp ce sursele antropice includ arderea combustibililor, procesele industriale și transportul.Cercetările indică faptul că particulele fine din atmosfera Chinei provin în principal din arderea cărbunelui și din gazele de eșapament ale vehiculelor. În prezent, precipitatorii electrostatici de înaltă eficiență instalați în centralele termice interne și în instalațiile industriale de mare capacitate prezintă rate scăzute de captare a particulelor fine. În plus, nu au fost implementate măsuri eficiente de control pentru particulele fine emise de gazele de eșapament ale vehiculelor.
Particulele depuse acționează ca o bombă cu ceas
Impactul asupra sănătății al particulelor de diferite dimensiuni este corelat cu timpul lor de rezidență în atmosferă, segmentul tractului respirator în care se depun și substanțele nocive pe care le adsorb. Particulele mai mici prezintă o stabilitate atmosferică mai mare și rate de sedimentare mai lente.De obicei, particulele de 10 micrometri au nevoie de 9 ore pentru a se depune la nivelul solului, în timp ce particulele de 1 micrometru au nevoie de 9 până la 98 de zile, particulele de 0,4 micrometri de 120 până la 140 de zile, iar particulele mai mici de 0,1 micrometri de 5 până la 10 ani. Cu cât particulele rămân mai mult timp în atmosferă, cu atât este mai mare probabilitatea ca acestea să fie inhalate în corpul uman.Particulele de diferite dimensiuni se depun în diferite puncte ale căilor respiratorii. Particulele mai mari de 5 micrometri rămân în principal în căile respiratorii superioare, depunându-se în nazofaringe, trahee și bronhii. Aceste particule nu sunt reținute pe termen lung, fiind expulzate prin mișcarea ciliară, înghițire, tuse sau strănut.Particulele mai mici de 5 micrometri rămân în principal în bronhiole și alveole. Cu cât particula este mai mică, cu atât penetrarea ei este mai profundă. Particulele sub 1 micrometru prezintă rate ridicate de depunere în alveole, în timp ce cele mai mici de 0,4 micrometri se pot mișca relativ liber în și din alveole și pot fi expulzate din organism prin respirație.Cercetările internaționale indică faptul că 60% până la 90% din substanțele nocive se află în particule mai mici de 10 micrometri. Aceste particule minuscule se depun cu ușurință în regiunea alveolară, unde ratele de absorbție a plumbului pot ajunge la 70%.
Particulele afectează imunitatea umană
Particulele conțin multiple substanțe nocive și acționează ca purtătoare de poluanți, prezentând astfel riscuri multiple pentru sănătatea umană.În primul rând, particulele pot irita și coroda pereții alveolari. Expunerea prelungită poate compromite apărarea căilor respiratorii, ducând la bronșită cronică, emfizem și astm bronșic. În al doilea rând, particulele pot suprima funcția imunitară umană. Studiile indică faptul că copiii din școlile primare expuși la poluarea cu particule pentru perioade îndelungate prezintă răspunsuri imunitare semnificativ afectate. În plus, particulele pot crește susceptibilitatea la infecții bacteriene la animale, reducând astfel rezistența plămânilor la agenți patogeni.De exemplu, locuitorii care trăiesc pe termen lung în zone cu poluare severă cu particule prezintă rate crescute de boli respiratorii și simptome precum tuse, expectorație și dificultăți de respirație. Cu cât dimensiunea particulelor este mai mică, cu atât toxicitatea pulmonară este mai mare. În plus, particulele absorb și împrăștie radiația solară, reducând astfel intensitatea ultravioletelor la nivelul solului — lumina ultravioletă având proprietăți bactericide și anti-rahitism.În consecință, regiunile cu poluare severă cu particule înregistrează o creștere a cazurilor de rahitism la copii și rate mai mari de incidență a bolilor infecțioase transmise pe cale aeriană (cum ar fi amigdalita). În cele din urmă, particulele care se depun pe piele sau în ochi pot obstrucționa glandele sebacee și sudoripare, ducând la afecțiuni precum dermatita și conjunctivita.
Flashback:
Londra, orașul ceții, a fost odată grav afectată
După al Doilea Război Mondial, în Statele Unite și în Regatul Unit au avut loc mai multe incidente grave de poluare a aerului, atrăgând atenția publicului asupra pericolelor pentru sănătate reprezentate de poluarea aerului cauzată de arderea combustibililor fosili (inclusiv cărbune, petrol și gaze naturale). Dintre acestea, cea mai catastrofală a fost Marea Ceață din Londra din decembrie 1952, care a provocat moartea a peste 4.000 de persoane în doar câteva zile.Reputația Londrei de oraș cu ceață frecventă și densă provine în mare parte din concentrația substanțială de particule în suspensie din atmosferă. Dr. Samir de la Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg a investigat relația dintre nivelurile de particule sub 10 micrometri și ratele de mortalitate în 20 de orașe mari din America.Ei au descoperit că, deși nivelurile medii ale particulelor PM10 din aerul acestor orașe erau sub standardul Agenției pentru Protecția Mediului — care stipulează că concentrația maximă zilnică de PM10 nu trebuie să depășească 150 micrograme pe metru cub — acestea puteau fi totuși fatale.Dr. Samay a observat o corelație directă între ratele de mortalitate și concentrațiile acestor particule fine. Cercetarea a demonstrat, de asemenea, o asociere semnificativă între nivelurile de PM10 și decesele atribuite bolilor cardiovasculare și respiratorii.
 PRE       NEXT 

rvvrgroup.com©2017-2026 All Rights Reserved