Perioade cheie pentru învățarea vorbirii de către bebeluși
Encyclopedic
PRE
NEXT
Deși toți copiii dobândesc capacitatea de a vorbi la o anumită vârstă, această abilitate nu este înnăscută. La fel ca și alte aspecte ale dezvoltării cognitive, aptitudinea lingvistică necesită o stimulare substanțială din partea îngrijitorilor pentru a debloca potențialul copilului. Cheia pentru cultivarea inteligenței lingvistice a unui bebeluș constă în valorificarea abilităților sale înnăscute pentru a încuraja exprimarea verbală. Limbajul constituie un sistem simbolic complex și sistematic, care servește ca punte vitală pentru comunicarea umană.Mulți părinți folosesc întrebarea „A început copilul să vorbească?” ca reper de dezvoltare, ca și cum un copil care vorbește ar însemna un alt pas înainte în creștere. În realitate, de la naștere, bebelușii comunică continuu cu adulții. Ei își exprimă sentimentele prin plâns, zâmbet sau gesturi simple. Deși nu pot articula suficient de clar pentru ca noi să înțelegem pe deplin semnificația lor, prin aceste mesaje simple ei au „spus” deja totul.
Poate că nu vă dați seama că, chiar înainte de a putea vorbi, bebelușii ascultă cu atenție vorbirea adulților în fiecare zi. Fără să știm, ei acumulează capacități lingvistice remarcabile înainte de a rosti primele cuvinte. Oamenii de știință au descoperit chiar că creierul bebelușilor pare să conțină un sistem lingvistic preprogramat; cu o stimulare amplă din partea adulților, acest potențial poate fi deblocat.
Limbajul nu este înnăscut. Fiecare etapă a dezvoltării lingvistice a unui copil este strâns legată de aparatul său vocal, sistemul nervos, experiențele de viață și motivația de a comunica. Deși parcursul lingvistic al fiecărui bebeluș este unic, acesta progresează, în general, în conformitate cu etapele de dezvoltare.Așa-numita perioadă critică se referă la faza în care dezvoltarea copilului este cea mai rapidă. În această perioadă, copiii sunt deosebit de sensibili la stimulii externi și absorb cu ușurință informații din mediul înconjurător. Dacă îngrijitorii le oferă stimulare suficientă la momentul potrivit, combinată cu potențialul inerent al copilului, abilitățile lor în diverse domenii vor avansa remarcabil de repede.
Psihologii pentru copii recunosc perioada cuprinsă între doi și trei ani ca fiind faza critică pentru dezvoltarea limbajului oral. Această etapă reprezintă o creștere explozivă a abilităților lingvistice ale copilului, caracterizată prin achiziția rapidă a limbajului vorbit și o dorință puternică de a învăța. În interacțiunile zilnice, îngrijitorii ar trebui să converseze cu copilul cât mai mult posibil, folosind aceeași intonație și același mod de exprimare ca și adulții.Nu este necesar să se utilizeze în mod deliberat limbajul specific copiilor mici. Pronunția și conținutul ar trebui să fie cât mai precise și clare posibil, permițând copilului să învețe mai multe cuvinte și sunete, favorizând în același timp dezvoltarea gândirii logice.
Procesul de dezvoltare a limbajului copilului
Luna 1: Orice disconfort este exprimat prin plâns; copilul va privi oamenii, dar numai pentru momente scurte.
Luna 2:Organele vocale se dezvoltă treptat, producând sunete simple. Manifestă un mare interes pentru vocile umane, răspunzând la sunetele familiare cu zâmbete și începând să urmărească sursele de sunet cu ochii. Luna 3: Râde când este fericit; vocalizările devin mai „puternice” când este supărat. Lunile 4-5: Folosește gesturi pentru a cere să fie luat în brațe; poate înțelege emoțiile celorlalți prin vocea vorbitorului, expresiile faciale și gesturi.
Lunile 6–7: Poate produce două silabe consecutive, începe să combine silabe și imită vorbirea celorlalți.
Luna 9: Folosește acțiuni pentru a transmite semnificații, cum ar fi scuturarea capului pentru „nu” sau salutul cu mâna pentru „la revedere”.
Vârsta de 1 an: Începe să spună „tati” și „mami” și imită cuvinte simple precum „măr” sau „biscuiți”.
15 luni: Folosește mai multe cuvinte simple sau combină două cuvinte diferite. Răspunde la întrebări cu răspunsuri sau gesturi simple.
18 luni: Arătă cu degetul obiecte familiare la cerere sau imită acțiunile adulților. Urmează instrucțiuni simple și numește obiecte comune când i se cere.
2 ani: Poate numi câteva obiecte din imagini și poate forma propoziții combinând două cuvinte diferite.
30 luni: Cere permisiunea înainte de a întreprinde anumite acțiuni, folosește propoziții scurte, urmează instrucțiuni cu o singură acțiune și folosește „nu” pentru a indica refuzul.
PRE
NEXT