Dintii par mai galbeni dupa detartraj? Sase concepte greșite frecvente despre detartraj de care trebuie să fii conștient
 Encyclopedic 
 PRE       NEXT 
Estetica dentară – Șase concepții greșite comune despre detartraj
Îngrijirea dentară necesită atenție, iar detartrajul reprezintă cea mai directă și eficientă metodă de curățare și întreținere a dinților. Detartrajul implică utilizarea instrumentelor cu ultrasunete pentru a îndepărta placa, depunerile moi și tartrul de pe suprafața dinților.De obicei, la scurt timp după periaj, saliva formează o peliculă pe suprafața dinților, unde se acumulează bacteriile. Când nivelul bacteriilor atinge un anumit prag, poate apărea inflamația gingiilor. Detartrajul poate ameliora aceste simptome. Cu toate acestea, multe persoane au neînțelegeri și concepții greșite despre această procedură.
Concepție greșită 1: De ce dinții mei nu sunt la fel de albi ca ai vedetelor după detartraj?
În mod natural, dinții au o nuanță ușor gălbuie. Detartrajul servește mai degrabă la curățarea suprafeței decât la „revopsirea” acesteia, prin urmare nu poate obține albul strălucitor pe care îl vedem adesea la vedete. Din punct de vedere medical, îngălbenirea sau decolorarea intrinsecă este denumită pătare dentară și se clasifică în tipuri extrinseci și intrinseci.Pătarea extrinsecă se referă la „decolorarea externă” cauzată de factori precum pigmenții alimentari, petele de tutun sau petele de ceai. În astfel de cazuri, detartrajul poate îmbunătăți semnificativ aspectul, deși nu face decât să redea dinților culoarea lor naturală.
Concepție greșită 2: Detartrajul poate fi amânat pentru perioade îndelungate
Placa dentară, principalul vinovat pentru apariția bolilor parodontale, se reformează continuu pe suprafața dinților după detartraj.Fără îndepărtarea regulată, combinată cu mineralizarea treptată a salivei, această acumulare formează în cele din urmă tartru și duce la boli parodontale. Prin urmare, se recomandă, în general, să se efectueze detartrajul anual după faza de dentiție permanentă (de obicei de la vârsta de 16 ani în sus). Dacă se detectează boli parodontale după detartraj, medicul dentist va elabora un plan de urmărire personalizat, bazat pe starea individului. Pentru pacienții care suferă deja de parodontită sau cei cu o sănătate parodontală precară, se recomandă detartrajul la fiecare șase luni.
Ideea greșită nr. 3: Detartrajul dăunează dinților
Mulți se tem că detartrajul poate uza smalțul dinților. Lustruirea după detartraj netezește de obicei orice rugozitate minoră, reducând susceptibilitatea la pătare sau la reacumularea tartrului.
Preocupările legate de „lărgirea spațiilor dintre dinți” apar numai la persoanele cu acumulări semnificative de tartru.Dinții au în mod natural spații între ei, care se pot lărgi din cauza retragerii gingiilor. Cu toate acestea, acumularea de tartru și inflamația gingiilor pot provoca umflături localizate, umplând temporar aceste spații și creând iluzia unor dinți strâns aliniați. Odată ce tartrul este îndepărtat în timpul detartrajului, umflătura gingiilor se reduce treptat, făcând spațiile mai vizibile.
Ideea greșită nr. 4: Dinții mai bătrâni cad în mod natural, deci detartrajul nu este necesar
Grupul care are cea mai mare nevoie de o mai mare conștientizare a detartrajului este cel al persoanelor în vârstă. Placa dentară agravează bolile parodontale prevalente la persoanele în vârstă, cum ar fi parodontita și gingivita, accelerând deteriorarea dinților. Statisticile indică faptul că 60% din pierderea dinților în această categorie demografică provine din parodontită. Detartrajul rămâne cea mai eficientă metodă de prevenire și oprire a progresiei bolii parodontale.
Concepție greșită 5: Dinții sunt sensibili după detartraj, deși înainte erau în regulă
Unele persoane pot prezenta sensibilitate la stimuli calzi sau reci pentru o perioadă după detartraj, ceea ce este normal. Acest lucru se întâmplă deoarece tartrul proteja dinții de stimuli externi; odată îndepărtat, dinții devin expuși la mediul înconjurător, provocând sensibilitate. În cazul dinților sănătoși, această sensibilitate dispare de obicei în una sau două săptămâni după detartraj.Dacă sensibilitatea persistă pentru o perioadă îndelungată, este probabil ca aceasta să fie cauzată de retragerea gingiei, care expune gâtul dintelui, descoperind astfel dentina. Fără un tratament oportun, stimularea prelungită poate deteriora pulpa, ducând la inflamarea acesteia.
Ideea greșită nr. 6: Perierea zilnică a dinților elimină necesitatea detartrajului.
Detartrajul este esențial pentru întreținerea dinților. Indiferent cât de meticuloasă este rutina de periaj, anumite zone rămân inevitabil inaccesibile.Din punct de vedere clinic, mulți dinți par curați la suprafață, dar examinările orale dezvăluie adesea placă bacteriană și depozite dentare ușoare care pot evolua în tartru. În plus, detartrajul este o metodă eficientă de prevenire sau oprire a progresiei parodontitei.
Îngrijire „cosmetică” post-dentară:
1. Timp de aproximativ o săptămână după detartraj, evitați consumul de alimente extrem de calde sau reci. Această sensibilitate va diminua treptat în timp.
2. Dacă simptomele persistă mai mult de o săptămână, solicitați tratament parodontal suplimentar la o clinică stomatologică. Între timp, utilizați o pastă de dinți desensibilizantă, cum ar fi „Sensodyne” sau pasta de dinți importată „Desensitising”. Simptomele se vor ameliora treptat cu utilizarea continuă.
Cinci categorii de persoane pentru care detartrajul nu este indicat:
1. Persoanele cu tulburări de coagulare:
Cum ar fi pacienții cu trombocitopenie sau leucemie, care au mecanisme de coagulare a sângelui afectate și sunt predispuși la sângerări excesive după detartraj. Pacienții cu diabet zaharat de tip 2 necontrolat, deoarece detartrajul poate duce cu ușurință la infecții orale localizate.
Pentru astfel de pacienți, trebuie administrate în prealabil medicamente anticoagulante adecvate pentru a regla viteza de coagulare, prevenind sângerarea necontrolată și infecția în timpul detartrajului.
2. Persoane cu boli infecțioase acute:
Cum ar fi cele aflate în faza activă a hepatitei acute sau pacienții cu tuberculoză. Aceste persoane trebuie să aștepte până când starea lor se stabilizează înainte de a se supune detartrajului dentar la spital. Starea pacientului trebuie comunicată în mod clar medicului dentist, care trebuie să implementeze măsuri de protecție adecvate și să asigure sterilizarea strictă sau eliminarea instrumentelor utilizate. Acest lucru se datorează atât stării lor medicale, cât și prevenirii transmiterii la alte persoane.
3. Pacienți cu inflamație acută a țesuturilor moi sau dure ale cavității bucale:
Curățarea dinților trebuie amânată până la rezolvarea fazei acute, pentru a preveni exacerbarea inflamației locale sau răspândirea prin fluxul sanguin.
5. Pacienți cu angină pectorală activă:
Persoanele care au suferit un infarct miocardic în ultimele șase luni sau cele cu hipertensiune arterială necontrolată și insuficiență cardiacă nu trebuie să se supună detartrajului de rutină. Stimularea provocată de dispozitivele cu ultrasunete și disconfortul din timpul procedurii pot agrava starea lor.
 PRE       NEXT 

rvvrgroup.com©2017-2026 All Rights Reserved