Metoda punctuală utilizează articulația proeminentă a unui deget îndoit ca punct de presiune, aplicat pe o anumită zonă terapeutică. Evoluând din tehnica de apăsare, aceasta se încadrează în categoria metodelor de apăsare. Caracterizată prin forță concentrată și stimulare intensă, ea cuprinde trei variante: apăsarea cu vârful degetului mare, apăsarea cu degetul mare îndoit și apăsarea cu degetul arătător îndoit.
1. Elemente esențiale ale tehnicii
① Metoda punctului cu vârful degetului mare: formați un pumn slăbit cu degetul mare întins și apăsat pe partea radială a falangei mediane a degetului arătător. Aplicați presiune pe zona de tratament folosind vârful degetului mare ca punct de presiune.
② Presiune cu degetul mare îndoit: formați un pumn cu degetul mare îndoit împotriva părții radiale a falangei mediane a degetului arătător. Aplicați presiune asupra zonei de tratament folosind partea radială a articulației interfalangiene a degetului mare ca punct de presiune.
③ Presiune cu degetul arătător îndoit: formați un pumn cu degetul arătător întins. Aplicați presiune asupra zonei de tratament folosind articulația interfalangiană proximală a degetului arătător ca punct de presiune.
Tehnica de apăsare
Aplicarea presiunii cu un deget sau cu palma pe o zonă specifică sau un punct de acupunctură de pe suprafața corpului, crescând treptat forța, se numește tehnica de apăsare. Din punct de vedere clinic, aceasta se împarte în apăsarea cu degetul și apăsarea cu palma. Tehnica de apăsare poate fi combinată și cu alte metode; atunci când este combinată cu tehnica de apăsare, devine metoda de apăsare și apăsare. Atunci când este combinată cu tehnica de frământare, devine metoda de apăsare și frământare.
Tehnica de compresie cu degetul
O tehnică care utilizează vârful degetului mare sau vârful degetului pentru a aplica presiune pe suprafața corpului se numește compresie cu degetul. Când presiunea cu un singur deget se dovedește insuficientă, degetul mare al mâinii opuse poate fi suprapus pentru a mări presiunea. Din punct de vedere clinic, este frecvent combinată cu frământarea.
1. Principii cheie ale tehnicii:
① Presiunea trebuie aplicată vertical în jos.
② Aplicați forța treptat, de la ușoară la puternică, menținând o presiune constantă și susținută pentru a vă asigura că stimulul ajunge la țesuturile profunde. Evitați forța bruscă sau excesivă.
③ La finalizarea tehnicii, evitați eliberarea bruscă; în schimb, reduceți treptat presiunea.
2. Zone aplicabile: Punctele de acupunctură de pe tot corpul.
3. Efecte: Ameliorează spasmele și atenuează durerea; încălzește meridianele și alungă frigul.
4. Indicații: Durere, retenție urinară și afecțiuni similare.
5. Exemple ilustrative:
Durere epigastrică: Apăsați Spleen Shu (SP17), Stomach Shu (ST21) sau punctele sensibile de-a lungul coloanei vertebrale timp de 1-2 minute pe punct. Durere abdominală: Apăsați și frământați Zusanli (ST36) și Neiguan (PC6). Rigiditate și durere la nivelul gâtului și umerilor: Apăsați și frământați Lieque (LU7) și Houxi (SI3). Durere de dinți: Apăsați și frământați Hegu (LI4). Dismenoree: Apăsați și frământați Sanyinjiao (SP6).Retenție urinară: Apăsați Zhongji (CV6).
Tehnica de apăsare cu palma
Tehnica de apăsare cu palma implică aplicarea de presiune pe suprafața corpului folosind călcâiul palmei sau întreaga palmă. Această metodă poate folosi o singură palmă sau ambele palme încrucișate și suprapuse. Poate fi combinată și cu tehnici de frământare.
1. Puncte cheie ale tehnicii:
① După apăsare, mențineți scurt înainte de a repeta presiunea.
② Pentru a crește presiunea, extindeți complet ambii coate în timpul aplicării, înclinați ușor corpul în față și utilizați o parte din greutatea corpului pentru a apăsa în jos.
2. Zone potrivite: Suprafețe extinse și relativ plane ale corpului, cum ar fi regiunea lombară, spatele și abdomenul.
3. Efecte: Relaxează tendoanele și meridianele, încălzește arzătorul mijlociu pentru a alunga frigul și stimulează circulația sângelui pentru a elimina staza.
4. Indicații:Dureri lombosacrale, scolioză spinală, dureri epigastrice și abdominale.
5. Exemple ilustrative:
Lumbago: Aplicați presiune cu palma pe mușchii sacrospinalis. Dureri gastrice reci: Aplicați presiune cu palma pe abdomenul superior (evitați forța excesivă), permițând palmei să se ridice și să coboare odată cu respirația pacientului.
Tehnica de rulare
Această tehnică se caracterizează prin contactul extins cu suprafața, stimulare puternică, dar blândă.Utilizată în principal pentru tratarea tulburărilor musculo-scheletice și ale sistemului nervos periferic. Tehnica implică două mișcări coordonate: mișcarea de rotație a antebrațului combinată cu flexia-extensia articulației încheieturii mâinii. Presiunea este aplicată de la eminența hipotenară la aspectele dorsale ale oaselor metacarpiene a cincea și a patra.
1. Principii cheie ale tehnicii:
① Asigurați o coordonare perfectă între rotația antebrațului și flexia-extensia încheieturii mâinii.Mai precis, în timpul pronației antebrațului, încheietura mâinii trebuie să se extindă, cu forță aplicată asupra mușchilor hipotenari. În schimb, în timpul supinației, încheietura mâinii trebuie să se flexeze, cu forță aplicată asupra suprafețelor dorsale ale celui de-al cincilea și al patrulea os metacarpian. Acest lucru creează o mișcare continuă, alternativă, de rulare pe suprafața corpului. Frecvența este de aproximativ 120-160 de ori pe minut.
② Mențineți o postură verticală. Evitați să vă aplecați la talie sau să vă arcați spatele și abțineți-vă de la balansarea corpului.
③ Lăsați umerii să atârne în mod natural. Mențineți brațele la aproximativ 5-10 centimetri distanță de peretele toracic, asigurându-vă că rămân nemișcate.
④ Mențineți încheieturile relaxate, realizând o amplitudine mare de mișcare de aproximativ 120° (80° pentru flexie și 40° pentru extensie).
⑤ Evitați să trageți cu dosul mâinii peste piele, să frecați, să săriți, să apăsați cu forță sau să loviți zona tratată cu dosul mâinii.
2. Zone aplicabile: Regiuni cu densitate musculară mare, cum ar fi gâtul, umerii, spatele, talia, fesele și membrele.
3. Efecte: Relaxează tendoanele, favorizează circulația sângelui, ameliorează spasmele și durerea, eliberează aderențele și îmbunătățește mobilitatea articulațiilor.
4. Indicații: Dureri reumatice, amorțeală a pielii, paralizie a membrelor și tulburări ale funcției motorii.
5. Exemple ilustrative:
Dureri lombare: Tratament care vizează în principal mușchii sacrospinalis. Umăr înghețat: Aplicare concentrată pe mușchiul deltoid, completată cu mișcări pasive ale articulației.Sciatică: Aplicați de-a lungul meridianului vezicii urinare de la fese, partea posterioară a coapsei, fosa popliteală și partea posterioară a gambei până la călcâi și dorsul piciorului, completat cu acupresură pe punctele relevante și mișcare pasivă.
Tehnica de tapotare
Cu degetele unite în mod natural și articulațiile metacarpofalangiene ușor flexate pentru a crea o palmă concavă, tapotați ritmic zona de tratament folosind această palmă concavă. Aceasta se numește tehnica de tapotare.
1. Tehnici cheie:
① Folosiți degetele și palmele concave, utilizând vibrațiile aerului pentru a combina presiunea solidă și concavă. Asigurați-vă că fiecare lovitură produce un sunet clar, fără a provoca durere semnificativă.
② Tehnica de lovire trebuie să utilizeze în principal forța încheieturii mâinii, fiind executată cu flexibilitate și ușurință.
③ De obicei, sunt suficiente 3-5 bătăi. Pentru persoanele cu senzație de piele amorțită sau fără sensibilitate, continuați până când epiderma prezintă o ușoară roșeață și hiperemie.
2. Zone aplicabile: umeri și spate, regiunea lombar-sacrală, coapsele laterale și gambele laterale.
3. Efecte: favorizează circulația qi-ului și fluxul sanguin, relaxează tendoanele și deblochează meridianele.
4. Indicații: dureri reumatice, senzație de greutate, amorțeală și spasme musculare.
5. Exemplu ilustrativ:
Pentru dureri reumatice de spate și talie: după apăsarea și frământarea punctului Weizhong și masajul local, aplicați o cantitate mică de ulei de wintergreen pe zona spatelui și a taliei. Apoi efectuați mișcări de bătut în jos până când pielea prezintă o ușoară roșeață și congestie.
Tehnica de frământare
Folosind eminența tenară, baza palmară sau vârfurile degetelor pentru a adera la o anumită zonă de tratament, efectuați mișcări circulare ușoare care mobilizează țesutul subcutanat. Aceasta se numește frământare. Când se folosește eminența tenară ca punct de presiune, se numește frământare tenară; folosirea bazei palmare se numește frământare palmară; folosirea vârfurilor degetelor se numește frământare cu degetele.Dintre acestea, tehnica de frământare tenară necesită o mai mare îndemânare. Tehnica de frământare tenară 1. Tehnici cheie: ① Aplicați presiune cu eminența tenară, exercitând o forță moderată în jos; aduceți ușor degetul mare, cu articulațiile interfalangiene ușor flexate; mențineți încheietura mâinii relaxată, folosind mișcări oscilatorii coordonate ale articulației încheieturii mâinii și antebrațului pentru a ghida eminența tenară în mișcări circulare de frământare peste zona de tratament.Dacă presiunea este aplicată cu călcâiul palmei, aceasta se numește frământare cu călcâiul palmei. ② Mișcările trebuie să fie flexibile și forța blândă. Evitați să provocați frecare pe suprafața pielii sau să apăsați în mod deliberat. ③ Mișcările trebuie să fie ritmice, cu o frecvență de aproximativ 120-160 de ori pe minut.
2. Zone aplicabile: Toate părțile corpului. Se utilizează cel mai frecvent pe cap, față, piept, abdomen și articulațiile membrelor.
3. Efecte: Relaxează tendoanele și deblochează meridianele, ameliorează durerea, favorizează circulația sângelui și dispersează staza, întărește splina și armonizează stomacul, lărgește pieptul și reglează qi-ul.
4. Indicații: Dureri de cap, paralizie facială, dureri în piept și flancuri, distensie și dureri epigastrice și abdominale, leziuni ale țesuturilor moi ale membrelor.
5. Exemple ilustrative:
Dureri de cap, paralizie facială: se aplică frământarea interdigitală pe frunte și pe zonele faciale. Dureri în piept și flancuri: se aplică frământarea cu palma pe punctele Zhangmen, Qimen și zonele afectate. Leziuni acute ale țesuturilor moi ale membrelor: se utilizează tehnici de frământare în jurul zonei afectate; se asigură că zona leziunii primește masaj cu gheață și imobilizare.
Tehnica de frecare cu degetele
Tehnica de frecare cu degetele constă în utilizarea suprafeței spiralate a degetului mare sau a degetului mijlociu sau, alternativ, a suprafețelor spiralate ale degetelor arătător și mijlociu sau ale degetelor arătător, mijlociu și inelar pentru a efectua mișcări circulare ușoare, de mică amplitudine, pe un singur punct, pe mai multe puncte sau pe o zonă specifică. Această tehnică este clasificată în variante cu un singur deget, cu două degete și cu trei degete.
Din punct de vedere clinic, frământarea cu degetele este adesea combinată cu apăsarea pentru a forma tehnici compozite. Frământarea cu un singur deget este aplicabilă tuturor regiunilor corpului; frământarea cu două degete este potrivită pentru punctele back-shu, precum și pentru masajul pediatric al punctelor din partea mamelonului, punctelor din rădăcina mamelonului sau punctelor tianshu bilaterale; frământarea cu trei degete este utilizată pentru punctele back-shu și afecțiuni precum torticolisul muscular congenital la copii.