Nopțile târzii pot fi, de asemenea, o tulburare compulsivă care duce la insomnie și uitare
Encyclopedic
PRE
NEXT
Cele mai recente cercetări ale Centrului Național de Cercetare în Sănătate din SUA indică faptul că statul până târziu este o formă de „pariu” cu propria sănătate, în care miza este „somnul”. A trata nopțile târzii ca pe o rutină, adormind cu greu doar când ești complet epuizat, este de fapt o manifestare a comportamentului compulsiv. Cei afectați de „compulsia de a sta până târziu” sunt chinuiți permanent de gânduri obsesive, care îi împiedică să adoarmă.Privarea prelungită de somn slăbește imunitatea, perturbă funcția endocrină și declanșează simptome psihologice precum insomnie, uitare, iritabilitate și anxietate. Este chiar direct legată de afecțiuni precum obezitatea și cancerul. Longjiang, un angajat de birou, simțea că orele de după serviciu îi aparțineau exclusiv lui – timp pe care trebuia să-l dedice relaxării, pentru a se respecta pe sine.Astfel, când se întorcea acasă, se juca jocuri video până la una sau două dimineața. În ciuda faptului că se crăpa de ziuă, se trezea punctual pentru a merge la serviciu, intrând în birou cu ochii roșii și căscând neîncetat, apoi consumând constant cafea, ceai tare sau țigări pentru a rămâne alert.„Sindromul somnului târziu”, denumit și „tulburarea compulsivă a somnului târziu”, apare atunci când o persoană, obișnuită să stea trează până târziu, nu poate adormi mai devreme, chiar și după ce și-a terminat toate sarcinile. Aceasta așteaptă inconștient până în miezul nopții înainte de a adormi în cele din urmă. Această afecțiune este o ramură a nevrozei obsesiv-compulsive, în care persoanele afectate sunt chinuite de gânduri compulsive care le împiedică să doarmă.În același timp, constituie o tulburare de somn și, din perspectiva sănătății, reprezintă un risc neatenuat pentru bunăstare. Persoanele afectate sunt de obicei tineri sau persoane de vârstă mijlocie. Starea lor provine adesea din epuizarea din timpul zilei și presiunea imensă la locul de muncă, ceea ce îi determină să creadă că numai activități stimulante, cum ar fi vizionarea televiziunii, navigarea pe internet sau frecventarea barurilor, pot atenua oboseala psihologică și opresiunea odată cu sosirea serii.Un alt factor îl reprezintă concepțiile greșite obișnuite despre somn, cum ar fi convingerea că somnul ar trebui să aibă loc în a doua jumătate a nopții. În realitate, ceasul biologic uman are propriul ritm pentru momentul în care trebuie să dormim. Perturbarea acestui model natural are inevitabil efecte adverse asupra organismului. Obiceiul de a fi „pasăre de noapte” afectează sănătatea locuitorilor din mediul urban. Experții britanici în psihologie afirmă că somnul este un factor care influențează în mod direct sănătatea și longevitatea, fiind al doilea după alimentația sănătoasă și exercițiile fizice.O oră în plus de somn nu numai că sporește eficiența la locul de muncă, ci poate chiar să vă salveze viața. Experții în cronobiologie avertizează că privarea de somn se acumulează, provocând în cele din urmă daune grave sănătății. Afecțiuni precum obezitatea și cancerul sunt direct legate de comportamentul cronic de „pasăre de noapte”.Studiile comparative între persoanele care stau treze până târziu în mod cronic și cele care se trezesc devreme în mod constant arată că primele sunt expuse unui risc mai mare de cancer. Tulburările de somn interferează cu diviziunea celulară normală, declanșând mutații care generează celule canceroase.
Specialiștii în somn afirmă că somnul constituie un proces fiziologic vital în activitatea metabolică – fără el, sănătatea nu poate fi menținută.Somnul insuficient nu numai că nu reușește să refacă efortul fizic, dar perturbă și mediul intern din cauza sintezei hormonale inadecvate. Modelele de somn neregulate și stresul slăbesc imunitatea și perturbă funcția endocrină, făcând persoanele susceptibile la răceli, infecții gastrointestinale, alergii și alte tulburări ale sistemului nervos autonom. Privarea cronică de somn induce în plus simptome neurologice și psihologice, cum ar fi insomnia, uitarea, iritabilitatea și anxietatea.
Depășirea „compulsiunii de a sta treaz până târziu” prin „expunere fără răspuns”
Rugați o persoană cu tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) și o fixație pentru curățenie să atingă ceva murdar fără să se spele pe mâini. Anxietatea acesteia va dispărea în mod natural în 30 de minute. Această tehnică este cunoscută sub numele de „expunere fără răspuns”.Din aceasta, puteți învăța cum să evitați comportamentele compulsive obișnuite și să le înlocuiți cu altele noi, mai sănătoase. Metoda specifică de aplicare este următoarea:
1. Lăsați deoparte tulburarea obsesiv-compulsivă și angajați-vă într-un dialog interior. Când se lasă noaptea și ar trebui să vă culcați, dar mintea vă spune: „Nu trebuie să dormi, ar trebui să...”, în acest moment trebuie să recunoașteți: „Ah, acesta este gândul meu obsesiv! Acest mod de gândire provine din „compulsia mea de a dormi târziu noaptea”!”Vă puteți spune: „Nu sunt eu, este tulburarea obsesiv-compulsivă la lucru!” Un astfel de dialog creează rezistență la gândurile și comportamentele intruzive generate de tulburarea obsesiv-compulsivă. Amintiți-vă, tulburarea obsesiv-compulsivă este o afecțiune a creierului care nu se rezolvă peste noapte; este nevoie de două-trei luni de efort susținut pentru a o înțelege și a o înfrunta. 2. Luați măsuri proactive pentru a combate tulburarea obsesiv-compulsivă.Îndepărtează-ți atenția de la simptomele tulburării obsesiv-compulsive, chiar dacă doar pentru câteva minute. Începe prin a selecta comportamente specifice care să înlocuiască insomnia compulsivă, cum ar fi să bei o cană de lapte cald, să faci o baie fierbinte sau să aprinzi lumânări aromaterapeutice care induc somnul – orice te ajută să adormi. Când creierul îți amintește că nu trebuie să dormi acum, rezistă tentației de a cădea în tiparele obișnuite de gândire. Spune-ți: „Tulburarea mea obsesiv-compulsivă se manifestă din nou; trebuie să fac altceva.”
3. Diminuează, respinge și, în cele din urmă, ia-ți rămas bun de la TOC. După ce ai parcurs pașii anteriori, vei descoperi că ți-ai acceptat TOC-ul. Următoarea sarcină este să îi diminuezi semnificația și să îl respingi, luându-ți astfel rămas bun de la el. Când mesajul „nu trebuie să dorm” va apărea din nou, vei fi pregătit mental.Vei recunoaște: „Acesta este gândul meu obsesiv ridicol. Nu are niciun sens. Este doar o eroare a creierului. Nu trebuie să-i acorzi nicio atenție.” Perseverează cu acești pași și, prin eforturi constante, îți vei restabili treptat obiceiurile normale de somn.
PRE
NEXT